Data actualizării: 03.09.2015 13:33
Data publicării: 02.09.2015 14:13

Decizia Germaniei îngroapă România, în noul război hibrid din Europa

Autor: mircea.cosea | Categorie: Politica

Mircea Cosea

Până acum nu există explicații despre cum a pornit și cum este finațat noul război hibrid din Europa. Dar o decizie luată de Germania va avea un puternic efect negativ asupra României. Profesorul Mircea Coșea ridică, în editorialul scris pentru DCNews, întrebări asupra unor coincidențe geopolitice. Prof. Coșea remarcă un arsenal inedit de declanșare a unui război hibrid. Valul migranților a pornit brusc, ca la un ordin. Nu se știe cine a declanșat fenomenul și nici cine îl finanțează. Cert este că România va fi afectată, chiar dacă nu este o țintă a imigranților.

Cei 800.000 de imigranți pe care Germania s-a angajat (unilateral) că îi va primi reprezintă un real pericol pentru România. Partea activă a acestei populații va fi folosită în producție și servicii, scrie Mircea Coșea. Nu se poate accepta ideia transformării imigranților în populație asistată 100% mai ales în condițiile economice actuale.

Din contră, imigrația va deveni un ”rezervor” de forță de muncă util economiei germane. Imigranții, fiind extracomunitari, nu obligă angajatorii la achitarea unor contribuții și plăți sociale, ceea ce conduce la reducerea costurilor și indirect la creșterea competitivități. Locurile în care imigranții își vor găsi ușor de muncă sunt în sfera serviciilor urbane, munci agricole, construcții, mentenanță infrastructură, servicii menajere, personal de curățenie și servicii de asistență pentru bătrâni, restaurație și hotelărie. Într-o astfel de situație, forța de muncă a imigranților devine un concurent serios pentru sutele de mii de români care lucrează în Germania pentru a-și susține familiile din țară.La o scară mai mică, fenomenul se va produce și în celelalte țări în care lucrează românii din Diaspora.

Iată, integral, editorialul scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews:

Piața muncii nu are gard de sârmă ghimpată

Pericolul valului de imigranți ( prefer termenul de imigranți și nu de refugiați deoarece nu cred în ipoteza întoarcerii după doi ani a acestora în țările lor de origine) asupra României începe să fie conștientizat dar se rezumă doar la evaluări cantitative și la costurile primirii unui număr dat de persoane. Nu se poate exclude o astfel de evaluare și nu trebuie minimalizate efectele pe multiple planuri ale prezenței pe teritoriul național a cel puțin 1700 ( cifră propusă de către România ) de musulmani a căror verificare este aproape imposibilă dar ,din punctul meu de vedere , pericolul și cele mai dramatice efecte pentru România nu sunt consecințele prezenței imigranților pe teritoriul nostru ci pe teritoriul altor state europene , în principal Germania. Consider că invazia imigranților în Europa va avea urmări extrem de importante asupra politicilor și macanismelor integratoare ale Uniunii Europene. Nu mă pot pronunța asupra modului cum s-ar putea explica declanșarea ca la comandă a imigrației și nici asupra modului de finanțare a acesteia. Se pot pune întrebări legitime asupra unor stranii coincidențe geopolitice și asupra arsenalului inedit de declanșare și gestionare a unui război hibrid în care nici un scut antirachetă nu poate anihila puterea fluxului migrator.

Cel puțin deocamdată sunt întrebări fără răspuns dar putem avea deja un răspuns la întrebarea : ce se va întâmpla cu cei 800.000 de imigranți pe care Germania s-a angajat (unilateral) că îi va primi ? Este evident că va exista o politică de asimilare treptată care va începe și se va baza pe includerea părții active a acestei populații în producție și servicii. Este normal ca noii veniți să-și creeze un loc și un statut în noua lor țară prin încadrarea în forța de muncă a pieței germane. Nu se poate accepta ideia transformării imigranților în populație asistată 100% mai ales în condițiile actualelor dificultăți economice europene.

Din contră, ea va deveni un ”rezervor” de forță de muncă extrem de util ,prin raportul cost/benficiu, economiei germane. Imigranții, fiind extracomunitari, nu obligă angajatorii la achitarea unor contribuții și plăți sociale ceea ce conduce la reducerea costurilor și indirect la creșterea competitivități. Desigur, chiar dacă nemții sunt nemți, și la ei sunt posibile practici de muncă la negru și alte forme de exploatare nefiscalizată a forței de muncă. Locurile în care imigranții își vor găsi ușor de muncă este sfera serviciilor urbane, munci agricole, construcții, mentenanță infrastructură, menajere, personal de curățenie și servicii de asistență pentru bătrâni, restaurație și hotelărie. Într-o astfel de situație, forța de muncă a imigranților devine un concurent serios pentru concetățenii noștri care muncesc sau au de gând să muncească în Germania.

Angajarea pe activitățile mai sus menționate a unui român, cetățean european,este mai puțin profitabilă pentru un angajator german față de angajarea unui imigrant care nici nu are drepturi comunutare și nici nu beneficiază de protecția jurisprudenței europene. Teoretic vorbind, căci practica poate aduce surprize prin pericolul ca numărul imigranților să depășească previziunile , valul de imigranți pentru o economie ca cea a Germaniei poate fi o oportunitate de eficientizare în direcția menținerii gradului său înalt de competitivitate. Ar putea fi măcar o soluție parțială pentru restabilirea trendului crescător după șocul primit prin criza chineză.

Oportunitatea poate fi reală și pentru alte țări cum ar fi Marea Britanie, Italia și Spania dar la o scară mult mai modestă. Consecințele pentru românii din aceste țări vo fi însă aceleași. Iată cum, efectele negative asupra României prin declanșarea invaziei imigranților pot veni indirect prin schimbarea situației piețelor de muncă europene , poate chiar cu consecințe mai grave decât prin prezența pe teritoriul noștru a imigranților.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News