”Deci, România nu are niciun motiv de panică. Totul este în limite democratice şi controlabil din punct de vedere al siguranţei statului”. În discursul rostit de președintele Băsescu la nominalizarea lui Victor Ponta ca premier apare de trei ori cuvântul ”panică”. Acesta este plasat strategic, de-a lungul textului, ca și cum ar respecta regulile SEO, care ajută site-urile  să  urce în topul Google.

Un psiholog ar putea spune că folosirea insistentă a cuvântului ”panică” trădează o refulare a subconștientului.Căderea guvernului Ungureanu a fost neașteptată și devastatoare. Odată că îl lasă pe Traian Băsescu și pe apropiații săi fără câteva pârghii ale Puterii: bani, Minister de Interne (în an electoral), unele servicii ( să vedeți bătălie la Doi și un sfert). Dar, și mai important, dă un semnal imposibil de ignorat: nimeni nu mai stă alături de un pierzător. Boc a și recunoscut, sincer în enervarea sa: minoritățile ne-au trădat! UNPR a întors armele, am aflat ulterior.  UDMR nu mai are nevoie de Băsescu, iar câțiva lideri importanți ai Uniunii ar cam vrea să-i bea sângele, în loc de palincă. Fără guvern, nu e clar de ce i-ar mai sta alături nici cei din PDL, pe care îi trage în jos, spre 8 la sută. De aici panica, izbucnită ca gazul de șist în discursul prezidențial. Și, evident, negația, întoarcerea pe dos a mesajului, devenită o a doua natură, după sutele de faceri din vorbe, în care e as.

Nu cred în astfel de explicații. Băsescu n-ar fi reușit să păcălească milioane de oameni doar cu darul său natural de a face scamatorii din cuvinte. Strategiile sale de comunicare sunt alcătuite de experți ai manipulării, urmăresc ținte la mare distanță în timp și folosesc tactici aplicate cu rigoare militară.

Pentru numirea lui Ponta erau necesare explicații: de ce s-a sucit președintele, la nici patru luni de când se jura că nu i-ar încredința guvernarea? Pe față, pentru puținii simpatizanți ai portocaliilor, dar și în culise, pentru pedeliștii descumpăniți ( nu spuneai, bre, că nu-l lași nici cu 51 la sută? ).

Faza cu panica e lansată ca explicație. Nu aveam ce face, m-am gândit la stabilitate, burse, panică pe piețele financiare etc.

Motivația ar acoperi și atacurile pe care Băsescu le va lansa în viitor: m-au șantajat, știam că Ponta și guvernul său sunt un dezastru, dar am ales răul mai mic, sperând să nu se prăbușească leul, acordul, Fondul, stabilitatea.

Cei care cred că se poate coabita cu Băsescu  greșesc la fel ca aceia care l-au suspendat, în 2007, ori au intrat la guvernare cu el, în 2009, fără să aibă un plan pregătit să-l distrugă. I-a distrus el, pe rând.

Orchestra propagandiștilor băsiști și-a început aria: pedeliști, stați liniștiți la locurile voastre. USL se va decredibiliza, până în noiembrie,  voi vă refacți forțele, în Opoziție și apoi, dacă ei cad sub 50 de procente,vă dă tătuca Puterea...

” Totul este în limite democratice şi controlabil din punct de vedere al siguranţei statului”. Iar statul sunt eu, Traian Băsescu!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News