Pe 30 noiembrie 2023 este Sfântul Andrei.

Postul Naşterii Domnului a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi să întâmpine așa cum se cuvine marele praznic al Naşterii cu trup a Mântuitorului. 

Postul aduce aminte creştinilor de patriarhii şi drepţii din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea şi nădejdea venirii lui Mesia - Izbăvitorul.

Biserica Ortodoxă a îngăduit ca pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, să fie dezlegare la pește. Însă, unii oameni contempornani aleg să sărbătorească mai mult laic, prin mâncăruri de 'dulce', cu organizarea de grătare și petreceri. 

L-am întrebat pe părintele Gabriel Cazacu despre cum ar trebui noi, creștinii, să celebrăm Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.

'Da, este dezlegare la grătare, într-adevăr, dar grătar cu pește! Biserica ne îndeamnă să sărbătorim cu semerenie și moderație, alături de cei dragi! Le spun și eu tuturor românilor, care poartă numele de Andrei sau Andreea, că ne rugăm pentru sănătatea și mântuirea lor! Să nu uităm de moderație, ne aflăm într-o perioadă binecuvântată, a Postului Nașterii Domnului!', a spus părintele Gabriel Cazacu, pentru DC News.

'Noi îi îndemnăm, cu toată smerenia, pe bunii noștri credincioși și credincioase să îl sărbătorească și să îl cinstească pe Sfântul Apostol Andrei participând la Sfânta Liturghie, rugându-se și cerându-i ajutorul, fiecare dintre ei având mare smerenie la acest sfânt!', ne-a mai zis îndrăgitul preot.

VEZI ȘI: 30 noiembrie, Sfântul Andrei. Părintele Gabriel Cazacu: Iată că statul român și Patriarhia au luat această decizie foarte importantă! - https://www.dcnews.ro/30-noiembrie-sfantul-andrei-parintele-gabriel-cazacu-iata-ca-statul-roman-impreuna-cu-patriarhia-au-luat-aceasta-decizie-foarte-importanta_939892.html

Postul Crăciunului durează până în seara zilei de 24 decembrie, inclusiv.

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Aşa şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile şi se învrednicesc să primească între ei pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară. După alţi tâlcuitori ai cultului, Postul Naşterii mai simbolizează şi noaptea întunecoasă a Vechiului Testament.

Ca fel de postire, Postul Naşterii Domnului este de asprime mijlocie (ca şi cel al Sfinţilor Apostoli).

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15.00-16.00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte afară de perioada dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru.

Dacă lunea, marţea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn şi vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi vineri praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 şi 13 decembrie), ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Dezlegare la peşte se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte părţi se ajunează în această zi până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Naşterea Domnului.

Această ajunare aminteşte totodată de postul ţinut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la Liturghia săvârşită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârşeşte dimineaţa). (surse: "Liturgica Generală", pr. prof. dr. Ene Branişte, 2002).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News