Data publicării:
De la Revoluție, la un scandal tacit
După rușinoasa izgonire a cuplului Kobborg-Cojocaru de la conducerea baletului ONB, întărită apoi de răzvrătiri ultranaționaliste, de o grevă scandaloasă și neîntemeiată a orchestrei și culminând cu demisia Ministrului Culturii de la acel moment – Vlad Alexandrescu, Corina Șuteu – învestită Ministru al Culturii în timpul fostul guvern tehnocrat, a numit-o în funcția de Director Interimar al prestigioasei instituții "Opera Națională București" pe fosta balerină și doamnă Director de la Iași, Beatrice Rancea.
Neștiind altceva în afară de ceea ce a făcut la Iași, Beatrice Rancea l-a adus și la București pe Andrei Șerban, odată cu producțiile pe care acesta le prezentase deja acolo, dupa ce în trecutul îndepărtat le regizase și în occident, pentru a le pune acum în scenă – pentru a treia oara, pe malul Dâmboviței.
Dacă la Viena, deși nu tocmai cu ușurință, fanteziile domnului Șerban de a întinde proza vorbită peste partea muzicală în "Văduva Veselă" au fost frânate, năzbâtiile sale aberante și nemuzicale încercate întâi la Paris și mai târziu în "Lucia" la București nu au mai putut fi stăvilite, Andrei Șerban fiind considerat de doamna Director o somitate occidentală în regia de operă, chiar dacă de mai bine de zece ani acesta nu a mai fost angajat nicăieri în lume.
Ioan Holender
Dar cum doamnei Rancea îi place oricine vine din "lumea mare de afară", a găsit prin intermediul unei modeste agenții de impresariat, care aparține fiicei fostei mezzosoprane Bruna Baglioni un dirijor italian – ilustrul necunoscut Marcello Mottadelli, care după conducerea muzicală a unicei premiere din stagiunea trecută de pe scena lirica din Craiova(!) a devenit "renumit" și la noi. Deși în România activează dirijori de marcă, precum Cristian Mandeal, Christian Badea, Gabriel Bebeșelea, Tiberiu Soare și Vlad Conta – solicitați și peste hotare, fonetica răsunătoare a numelui italianului a fost suficientă doamnei Director pentru a-i oferi acestuia poziția de Consilier Muzical, ceea ce a avut ca urmare invitarea soliștilor oaspeți din Italia, ba chiar și a unui regizor, cu toții aduși prin agenția lui Mottadelli. Iar cum fostele noastre adevărate vedete – de la Maria Slătinaru la Ileana Cotrubaș și de la Leontina Văduva până la Angela Gheorghiu nu interesează nicicum, mămica agentei – madama Bruna, a fost invitată – desigur plătită bine, să țină un "curs de măiestrie artistică, că doar bani are ONB-ul mai mult ca niciodată, iar doamna Rancea este specialistă într-ale cheltuirii, având în vedere că a învățat acest lucru încă de la Iași.
Am aflat că i-a plătit tenorului Roberto Alagna 80.000€ pentru a cânta două arii la o așa zisă "Gală de Operă", mai noua denumire a spectacolelor muzicale. La Staatsoper Wien onorariul maxim este 12.400€, iar la Scala, unde Alagna nici nu mai este angajat după eșecul din Aida – 15.000€. Nu știu cât i s-a plătit tenorului mexican Ramón Vargas – și acesta aflat în toamna târzie a carierei sale, pentru Edgardo în "Lucia", însă trista prestație vocală s-a auzit.
Și ca să nu se spună că fostul coreograf Kobborg a fost alungat pentru că nu vorbea românește, a fost angajat un italian pe nume Zanella, care acum zece ani fusese coreograful meu la Staatsoper și care în ultimii ani ai mandatului meu a și fost schimbat.
Iată cum astfel cei trei muschetari: Mottadelli, Zanella și Șerban, sub egida binevoitoarei doamne Director Interimar Beatrice Rancea, conduc destinele fostei prestigioase instituții ale primei scene lirice ale unei țări în care cam toate s-au pierdut și căreia cumva, doar cultura îi mai rămăsese.
Oare fostul Ministru al Culturii – Ionuț Vulpescu, acum din nou înscăunat, ce părere are despre toate acestea, căci peștele știm de unde se împute?!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News