În 10 minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave. Sunt cele 10 minute de pauză, în care 1 din 4 copii din școlile românești este victimă a bullying-ului, în mod repetat.

 Experții au atras atenția asupra faptului că bullying-ul afectează negativ, din punct de vedere psihologic, întreaga grupă/clasă de copii, nu doar victimele și agresorii. Principala problemă de sănătate mintală, consecință a bullying-ului, este considerată a fi depresia, victimele prezentând un risc mare pentru ideația suicidară. În general, copiii victime prezintă o stimă de sine scăzută și un concept de sine negativ (nu se consideră suficient de buni). Se simt adesea anxioși, rușinați și chiar vinovați pentru ceea ce li s-a întâmplat. Relațiile lor de prietenie sunt adesea afectate din cauza unei frici sporite de a avea încredere în semenii lor. Copiii care acționează ca agresori sunt expuși la riscuri mai mari de comportament antisocial și delincvent, ca adolescenți și tineri, și la implicarea în comiterea de infracțiuni penale, ca adulți.

"Din nefericire, traumele din copilărie pot, pe parcursul timpului, să dezvolte tulburări la nivelul adulţilor. Foarte mulţi copii sunt agresaţi în mod repetat, verbal, fizic, emoţional, pe lângă cyberbullying care înseamnă o agresiune în mediul online. Toarte aceste lucruri pot duce la tulburări psihice, unele dintre ele destul de grave, tulburări de personalitate dar şi depresie, cu forma ei culminantă - suicidul. Toţi ne-am sălbăticit un pic! Doi ani de pandemie cu micşorarea unei interacţiuni reale între oameni, cu evitarea grupurilor, cu absenteism şcolar  - practic nici copiii nu au mai învăţat să socializeze, ce înseamnă reciprocitatea dialogului, citirea emoţiilor, felul în care pot reacţiona frumos, prietenos, fără să lezeze pe cel din faţa lui. Toate aceste lucruri au şi consecinţe dintre cele mai neplăcute. Copiii ar putea fi educaţi să recunoască fenomenul de bullying. Foarte mulţi dintre ei spun că ştiu ce înseamnă, însă ştiu cu adevărat? Sunt multe forme de hărţuire şi ameninţare, unele dintre ele subtile. Pentru recunoaşterea semnelor unei agresiuni este nevoie şi de dialogul cu părinţii în cadrul orelor de dirigenţie" a explicat la Digi24 dr. Ovidiu Alexinschi, psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”.

Feţele nevăzute ale bullying-ului de dincolo de ecran

În prezent, odată cu folosirea pe scară largă a dispozitivelor mobile conectate la Internet, bullying-ul capătă noi forme. Conform studiilor realizate de către Salvați Copiii, 5 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au fost hărțuiți în mediul online. Spre deosebire de situațiile clasice de bullying, în care comportamentele de hărțuire se întâmplă față în față, iar victima are posibilitatea de a-și identifica agresorul și de a ști cui să atribuie comportamentul agresiv, în mediul online acest lucru, de multe ori, nu este posibil. În plus, dacă în realitate, în dimensiunea offline, comportamentul de bullying se oprește la un moment dat iar situația umilitoare sau agresivă se încheie, hărțuirea online pare să fie fără sfârșit – ne urmărește în camera proprie, pe tableta personală, pe laptopul din sufrageria familiei. Spre deosebire de alte forme de bullying, cyberbullying-ul are un caracter permanent și anonim, care face ca impactul său negativ să fie uriaș. 

La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport  al Organizației Mondialea Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN) pentru anul școlar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de violență la nivel național.

În 2019, Salvați Copiii România a lansat campania "Alege să te opui bullying-ului!", o campanie națională ce urmărește să conștientizeze, să genereze o schimbare de atitudine și astfel să prevină și să combată comportamentele de bullying între copii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News