Resursele planetare, teoretic, se termină în acest an pe data de 29 iulie, conform calculelor făcute de specialiști. 

Joi, omenirea îşi va fi consumat toate resursele planetare: "Ziua depăşirii" a revenit în acest an la nivelul din 2019, după o scurtă acalmie în 2020 asociată crizei sanitare, a avertizat ONG-ul american Global Footprint Network, citat de AFP, scrie Agerpres. 

"Cu mai mult de cinci luni înainte de sfârşitul anului, pe 29 iulie vom fi epuizat bugetul planetar al resurselor biologice pentru 2021. Dacă mai aveam nevoie de un semnal de alarmă pentru urgenţa climatică şi ecologică cu care ne confruntăm, 'Ziua Depăşirii' resurselor de pe Terra se ocupă de acest lucru", a declarat într-un comunicat publicat marţi Susan Aitken, o expertă în politologie din Glasgow, care va găzdui Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice (COP26) în luna noiembrie.

Un semnal de alarmă 

Acest indice are scopul de a ilustra consumul tot mai rapid (al resurselor, n.r.) de către o populaţie umană în expansiune pe o planetă cu capacitate limitată. Potrivit calculelor specialiştilor, în acest ar fi nevoie de 1,7 planete de dimensiunea Terrei pentru a asigura nevoile populaţiei mondiale într-o manieră durabilă.

Data este calculată raportând amprenta ecologică a activităţilor umane (suprafeţe terestre şi maritime necesare pentru a produce resursele consumate şi pentru a absorbi deşeurile populaţiei) şi "biocapacitatea" Terrei (capacitatea ecosistemelor de a se regenera şi de a absorbi deşeurile produse de oameni, mai ales captarea CO2).

Această "depăşire" se produce atunci când presiunea umană depăşeşte capacităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale. Potrivit ONG-ului citat, diferenţa dintre cei doi vectori nu a încetat să crească în ultimii 50 de ani, iar data la care omenirea începe să trăiască "pe datorie" se produce tot mai devreme: 29 decembrie în 1970, 4 noiembrie în 1980, 11 octombrie în 1990, 23 septembrie în 2000 şi 7 august în 2010.

Dată amânată cu trei săptămâni

În 2020, această dată a fost amânată cu trei săptămâni, sub efectul lockdown-urilor asociate pandemiei de COVID-19.

Revenirea din acest an se explică atât printr-o creştere a amprentei de carbon cu 6,6%, cât şi unei scăderi a biocapacităţii forestiere mondiale cu 0,5%, "cauzată în mare parte de defrişările din Amazonia", potrivit aceluiaşi ONG.

În timp ce amprenta de carbon asociată transporturilor a rămas inferioară nivelurilor de dinainte de pandemie, cea asociată energiei ar trebui să înregistreze o creştere consistentă în acest an.

"Aceste date arată în mod clar că planurile de relansare în era post-COVID-19 nu pot avea succes pe termen lung decât dacă se sprijină pe regenerare şi pe gestionarea rezonabilă a resurselor ecologice", a declarat Laurel Hanscom, CEO-ul Global Footprint Network, citat în acelaşi comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News