Dezvoltarea limbajului în primii ani de viață este o etapă esențială în evoluția copilului, marcând începutul comunicării și exprimării într-un mod semnificativ. Diferențele în debutul vorbirii în rândul copiilor au stârnit interesul cercetătorilor de-a lungul timpului, aceștia dorind să înțeleagă motivele din spatele fenomenului.

Un studiu recent, condus de Elika Bergelson și echipa sa de psihologi de la Universitatea Harvard, s-a focalizat pe investigarea factorilor care influențează acest proces esențial de dezvoltare. Echipa a analizat comportamentul a 1.001 de copii cu vârste sub patru ani, într-o încercare de a descoperi noi perspective asupra acestui subiect, scrie sciencealert.com.

Rezultatele studiului au adus la lumină unele concluzii neașteptate și interesante. În primul rând, s-a constatat că există o variație semnificativă în ceea ce privește momentul începerii vorbirii între copii, unii manifestând abilități de comunicare mai devreme decât alții. 

Secretul stă în interacțiunea cu adulții

Cercetătorii au descoperit că numărul de vocalize pe care le face un copil nu se corelează direct cu factori precum sexul, statutul socio-economic sau expunerea la mai multe limbi străine. În schimb, au descoperit că secretul dezvoltării timpurii a limbajului constă în calitatea interacțiunilor cu adulții.

Așadar, copiii care au avut parte de o comunicare mai bogată și mai interactivă cu părinții lor au prezentat adesea progrese mai rapide în dezvoltarea limbajului. Aceasta sugerează că nivelul și calitatea interacțiunilor sociale din primii ani de viață pot juca un rol esențial în stimularea și accelerarea procesului de gândire și formarea de raționamente logice.

Logoreea, moștenire genetică?

Pe lângă acest aspect, cercetătorii au observat că și factorii genetici și de mediu pot influența momentul apariției primelor cuvinte la copii. Anumite trăsături genetice sau predispoziții neurologice pot juca un rol în dezvoltarea timpurie a limbajului, iar influențele din mediul înconjurător precum expunerea la limbaj și interacțiunile sociale pot consolida sau contrabalansa aceste influențe genetice.

În concluzie, înțelegerea acestor mecanisme poate oferi perspective importante pentru optimizarea procesului de învățare și intervenții adecvate în sprijinul copiilor cu dificultăți în dezvoltarea limbajului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News