De ce sughiţăm? La ce ne foloseşte cel mai agasant reflex
Autor: Liana Ganea | Publicat pe: 18 Martie 2022, 14:14
WhatsApp
Sughiţul poate anunţa boli grave / Foto: Pixabay
Sughiţul poate anunţa boli grave / Foto: Pixabay
Sughițăm după ce mâncăm foarte mult sau ceva foarte picant, după ce bem acidulat sau, uneori, pur și simplu din senin şi fără motiv. Cu toții am sughițat măcar o dată dar...ce vrea corpul să ne transmită cu adevărat prin acest reflex incontrolabil?

Motivul exact pentru care sughițăm nu a fost pe deplin elucidat, dar oamenii de știință au o teorie interesantă. Se crede că acest mecanism ajută fătul în dezvoltare să învețe să respire. La vârsta adultă, cred cercetătorii, sughițul este inutil, fiind doar "o rămăşiţă" a acestui antrenament respirator timpuriu.

Ce este, de fapt, sughițul?

Sughițul este un reflex care apare cel mai adesea în urma stimulării esofagului sau a stomacului. Când această stimulare are loc, trunchiul cerebral trimite semnale către diafragmă și alți mușchi respiratori, determinându-i să se contracte involuntar, ceea ce are ca rezultat o inspirație bruscă de aer. Epiglota, o „clapetă” formată din țesut cartilaginos elastic acoperită cu membrană mucoasă, situată la capătul de sus al laringelui coboară, așa cum se întâmplă în timpul înghițirii, acoperind astfel căile respiratorii. De aici şi sunetul caracteristic sughițului.

Peter Kahrilas, profesor de gastroenterologie și hepatologie la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern din Chicago, crede că sughițul nu are nicio funcție respiratorie și nici o altă utilitate evidentă la adulți. Spre deosebire de căscat, reflex care previne sufocarea, sughițul nu protejează căile respiratorii sau gâtul.

Când să ne facem griji?

Healthline.com notează că sughiţul nu se produce doar de la băuturi acidulate, gumă de mestecat sau din cauza stărilor de anxietate ci, uneori, pot prevesti şi boli  grave ca meningita, accident cerebral, prezenţa unor tumori sau pancreatită. De regulă, accesele de sughiţ durează câteva minute. Dar dacă observăm sughiţul persistă zile la rând şi uneori chiar ne ţine treji noaptea, iar  paharul de apă sau sperietura nu poate rezolva asta, atunci ar fi cazul să ne alarmăm, spun medicii. Cel mai frecvent, sughiţul este semnalul care vesteşte un AVC, fie el chiar şi minor dar cu efecte pe termen lung ca pierderi de memorie şi dificultăţi în vorbire.

Fătul are nevoie de sughiţ

Lucrurile se schimbă când vine vorba de fătul care se dezvoltă în uter și de nou-născuți. În uter, fătul primește oxigen prin placentă, dar, imediat ce copilul se naște, viața sa depinde de capacitatea de a respira. „Trebuie să ai un aparat respirator deja antrenat. Sughițul oferă acest antrenament prin faptul că provoacă în mod repetat contracția mușchilor respiratori”, afirmă Kahrilas. Este un exercițiu pe care fetușii in utero și nou-născuții îl fac foarte frecvent. Prematurii petrec aproximativ 1% din timp (aproximativ 14 minute pe zi) sughițând, potrivit unui studiu care a examinat activitatea cerebrală asociată cu sughițul la prematuri.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?