Consumul constant de apă minerală prezintă un risc de apariţie a litiazei renale. Apa minerală conţine multe săruri minerale care pot dăuna în cazul unei tulburări metabolice sau al unei situaţii stresante. Spre exemplu, sarcina este o variantă a stresului. Deşi este imposibil să se schimbe metabolismul, este posibil să se elimine cauzele care au provocat apariţia pietrelor la rinichi. Mai întâi, trebuie determinat exact care sunt sărurile implicate în apariţia litiazei renale, scrie Rador, citând zdrave.to. Cei mai frecvenţi sunt oxalaţii, uraţii sau fosfaţii.

Studierea transportului sărurilor în urină şi sânge va ajuta la clarificarea compoziţiei acestora. După aceea, specialistul va recomanda dieta care trebuie urmată. În cazul litiazei renale provocată de oxalaţi, produsele care conţin acid oxalic sunt excluse din dietă: măcriş, spanac, sfeclă, cartofi, rubarbă, ţelină. De asemenea, medicul poate recomanda limitarea consumului de ceai, cafea, cacao, ciocolată, carne, peşte în bulion.

Ce apă ar trebui să bem - plată sau minerală - în funcție de bolile pe care le avem

Într-o postare mai veche pe Facebook, medicul nutriţionist Mihaela Bilic a explicat ce apă ar trebui să bem - plată sau minerală.

”Apă plată sau cu bule? Oricare, apă să fie! Apa este vitală pentru organism, un element miraculos fără de care viața nu ar exista. Pe lângă faptul că toate alimentele (cu excepția uleiului) conțin în proporții variabile apă, e sănătos să o bem și ca atare, mai ales când afară este soare.

Apa hidratează și remineralizează, indiferent de marcă sau conținutul de gaz/bule. Care e diferența dintre apa plată și cea carbogazoasă? În primul rând conținutul de dioxid de carbon, responsabil de prezența bulelor: minim 2500 mg/litru în apa cu gaz. Apoi cantitatea de bicarbonat (HCO3) care variază de la 303mg/l în apa plată, la 1900mg/l în apa cu gaz. Carbonatul acid este un sistem tampon ce menține pH-ul în sînge și care influențează și pH-ul apei: 7,8 pentru apa plată și 5,6 pentru apa cu gaz.

Atenție, nu trageți concluzii greșite: deși are un pH acid, apa carbogazoasă are efect de alcalinizare în organism.

Mineralele diferă și ele semnificativ între cele 2 variante de apă (plată vs carbogazoasă): -calciu 57 vs 310 mg/l-magneziu 32 vs 114 mg/l-sodiu (sare) 2 vs 82 mg/l Dacă măsurăm cantitatea totală de minerale din apă, vorbim despre reziduul uscat care este de 316 mg/l în apa plată, respectiv 1530 mg/l în apa cu bule. Concluzia? Dacă aveți probleme renale/predispoziție la calculi, alegeți apa plată, cu reziduu uscat minim; dacă aveți tensiune crescută, tot apa plată este opțiunea (e săracă în sodiu). În lipsa oricărei patologii, alegeți apa care vă place…important e să beți apă.

P. S. Contrar miturilor/zvonurilor, apa carbogazoasă nu îngrașă! Ba mai mult, are proprietăți antiacide, stimulează tranzitul intestinal și golirea gastrică, combate greața și indigestia, constipația și arsurile de stomac. Conținutul crescut de minerale o face ideală pentru consum în caz de transpirație excesivă/sport intens, îi dă un gust intens, iar prezența bulelor creează o efervescență plăcută la degustare. Doar băută în exces provoacă balonare”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News