Pe Victor Socaciu îl cunosc și îl respect de când eram în liceu și ”mi-era dor să mai merg la un ceai”. A auzit cineva de Florian Staicu? Dar de Viorel Arion? Poate Petru Călin vă spune ceva? Nevăzut, necunoscut, vorba lui de Funes. Dar, totuși, câștigător. Cei trei au ajuns parlamentari PDL și vor să rămână așa.

Poate nu acționează cu bună credință, dar sigur dau dovadă de profesionalism. Adică fac exact ceea ce trebuie să facă un politician ca să adune voturi, într-un context nefavorabil. Împreună cu Silviu Prigoană, campion al inițiativelor  excentrice, ei joacă partitura populismului fără bani. Ies în față nu prin proiecte de legi care să schimbe în bine mediul economic, sau nivelul de trai, ci cu aiureli amuzante sau care produc iritare, având însă un mare potențial de mediatizare. Scopurile urmărite: acaparează agenda publică, abătând atenția de la teme neplăcute pentru guvernanți (șomaj, prețuri, taxe); promovează imaginea autorilor; satisfac anumite grupuri țintă, fără să implice costuri pentru alte grupuri, deci aduc voturi dintr-o zonă, fără să stârnească reacții contrare în alta.

DeCe News a identificat zece astfel de proiecte, ceea ce mă face să cred că există o strategie și o coordonare din partea PDL, disciplina de partid făcând ca ele să vină ritmic, din partea unor parlamentari desemnați de la centru, în momente bine alese.

Staicu a propus relaxarea Codului Rutier. Cel puțin 5 milioane de șoferi, din 8-9 milioane, cu carnet, s-ar bucura, în vreme ce oamenii mai prudenți nu au motive să protesteze prea tare. Între riscul să-ți ia carnetul degeaba și cel de accident...numărul accidentelor grave e mult mai mic față de cel al amenzilor, iar cei care au suferit  astfel de accidente nu votează personal. Chiar dacă uneori morții ajung pe listele electorale, ștampila o pune primarul, nu victima.

Prigoană s-a ocupat de legalizarea vrăjitoriei, un subiect interesant pentru 12 milioane de români care cred în horoscop. Bordelurile, pe care vrea să le legalizeze, au ca public țintă măcar 2 milioane de adolescenți, în vreme ce concubinajul, vizat de Viorel Arion,  e de actualitate pentru minim 1 milion de votanți. Iar eliminarea autorizațiilor de construcție nu-i interesează doar pe borduriștii PDL, de vreme ce la țară stau 8,5 milioane de români, care trebuie să-și ridice sau să-și repare casele, dar nu au bani de taxe.

De cealaltă parte, avem de-a face cu o acțiune izolată a lui Socaciu, ca un fel de spasm când ți se bate ochiul stâng. Momentul e nepotrivit: tocmai se comemora un an de austeritate, pe 6 mai! De ce să discutăm de dublare, nu de tăiere? Publicul interesat de dublarea filmelor: maxim o sută de actorași ratați și câțiva patroni ai firmelor de profil. Analfabeții care ar profita de inițiativa lui Victor Socaciu or fi mulți, dar nu citesc presa, ca să-i mulțumească și oricum sunt suficient de proști ca să uite până la alegeri. În schimb, mii de profesori și milioane de părinți îl înjură, atât pe Socaciu cât și pe partidul care nu l-a pus încă la punct. Și așa Antonescu avea greutăți să convingă publicul educat, din orașe, că e bine să se alieze cu partidul ”bizonilor” necultivați din sate și zonele suburbane.  Cred că Socaciu a făcut un mare deserviciu USL, compensând lipsa de rezultate a  Marinei Almășan în Țara Fluturilor. Cum s-ar spune, a dublat-o, să înțeleagă tot poporul care-i filmul!

Desigur, la câtă supărare este în țara furturilor PDL, nu pare să conteze. Nu crede nimeni că portocalii vor câștiga, dar dacă astfel de greșeli, cumulate, duc actuala Opoziție sub 51 la sută, putem spune că USL a pierdut alegerile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News