"Teritoriul Dobrogei, cum îl vedeau mulți în epocă, mlăștinos și foarte apetisant pentru epidemii a făcut ca Războiul Crimeii să nu se desfășoare pe teritoriul Dobrogei și să se mute în Crimeea. Pentru că a existat o epidemie, malarie, a făcut ca teatrul de război să se mute., a mărturisit Lidia Trăușan.

Istoricii susțin că un merit pentru vaccinuri îl are Ion Cantacuzino, care s-a perfecționat cu privire la vaccinarea în focar epidemic, având în vedere iarna severă cu care s-a confruntat România în 1917.

Românii au posibilitatea să pună la punct niște măsuri antiepidemice în anii 1912-1913, când au loc Războaiele Balcanice. Ion Cantacuzino perfectează o metodă de vaccinare ce într-o primă fază era considerată destul de controversată și anume vaccinarea în focar epidemic, în focar de boală. Era dictată în necesitatea de a te proteja cât mai bine de infecție deși părea o cutumă că acea vaccinare trebuie făcută apriori, să fii pregătit pentru imunizare. Cantacuzino este implicat în tot acest teatru de operațiuni al Primului Război Mondial venit cu experiența Primului Război Balcanic, numai că iarna deosebit de severă care a fost la începutul lui 1917, mergând în lunile următoare cu teatrul de ostilități de la Mărășești și cu retragerea Guvernului și a unei părți a populației la Iași, a atras epidemii care au făcut ravagii.”, a afirmat istoricul Octavian Buda, la interviurile DCNews.

Răspunsul integral poate fi urmărit AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News