Constituționalistul Liviu Drăgănescu ne-a vorbit despre comasarea alegerilor locale cu europarlamentare sau cu cele prezidențiale.

Anul 2024 înseamnă alegeri în aproape jumătate din țările din lume, iar pentru România înseamnă cel mai plin an electoral, cu toate tipurile de alegeri, de la cele europarlamentare la cele locale, de la cele parlamentare la cele prezidențiale.

În ceea ce privește România, în spațiul public au fost vehiculate mai multe variante de comasare a alegerilor, în care alegerile locale să fie în același timp cu cele europarlamentare, care sunt deja stabilite pentru 9 iunie, fiind în același timp în toate țările din blocul comunitar, respectiv ”cuplarea” alegerilor locale cu cele prezidențiale, în septembrie.

În acest sens, pentru a vedea care dintre cele două variante este posibilă a fi pusă în practică, am luat legătura cu Liviu Drăgănescu, constituționalist, care a venit cu argumentele legale pentru care alegerile trebuie să fie organizate separat.

”CCR a stabilit că prelungirea mandatului pentru Camera Deputaților și pentru Senat se poate efectua numai cu respectarea art. 63 (1) din Constituția României, cerințe care nu sunt întrunite în prezent, iar, în opinia mea, nu poate fi prelungită nici durata mandatului aleșilor locali, nefiind întrunite cerințele prevăzute de lege, concluzii care rezultă din analiza jurisprudenței instanței de contencios constituțional.

Analizând considerentele Deciziei Nr.51/2012 a CCR rezultă că nu pot fi comasate alegerile pentru autoritățile locale cu cele pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților și Senatului, iar, în opinia mea, argumentele rămân valabile pentru orice tip de comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare sau prezidențiale, întrucât se încalcă dispozițiile art. 37 (1) din Constituția României privind dreptul de a fi ales, prevederile art. 3 din Primul Protocol Adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și jurisprudența CEDO în materie”, a declarat Liviu Drăgănescu, în exclusivitate, pentru DC News.

În 2020 a fost invocată starea de alertă

De asemenea, specialistul în Constituție a afirmat că ”s-ar putea produce o confuzie în mintea alegătorilor, ceea ce ar putea conduce și la o restrângere a dreptului de a vota, încălcându-se astfel normele stabilite în materie electorală”.

Întrebat cu privire la situația din 2020, când alegerile locale au fost mutate în septembrie, Liviu Drăgănescu a precizat că atunci ”a fost invocată starea de alertă”. În plus, ”după expirarea mandatului, se poate, în situația în care există incertitudine în țară cu privire la organizarea alegerilor”, lucru care a fost argumentat de punctul 141 din considerentele Deciziei nr 678 din 2020.

”În opinia mea decizia pronunțată în starea de alertă vizează strict alegerile organizate în această perioadă (n.r. starea de alertă), nu poate fi adusă ca argument pentru a se face o reconsiderare a jurisprudenței CCR în materie”, a concluzionat Liviu Drăgănescu.

Citește și: Când vor avea loc alegerile electorale. Încă se negociază comasarea: două variante pe masa PSD - PNL

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News