Proiectul de lege nu transpune un act legislativ al UE, motiv pentru care art. 115 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților care spune că proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun de drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă, nu ar trebui să i se aplice proiectului de lege.
În aceeași notă de idei, legea are un nivel ridicat de complexitate, deoarece necesită analiza recomandărilor emise prin UE Toolbox și criteriilor aplicate de alte state membre(de ex. Germania, Finlanda) pentru a garanta setul de criterii obiective comune în evaluarea furnizorilor de produse și software care ar trebui utilizate în implementarea tehnologiei 5G. Mai mult decât atât, deși planul de acțiune ANCOM prevede ca licitația 5G să aibă loc în al treilea trimestru al anului 2021, nu există nicio cerință legală pentru ca proiectul să fie adoptat înainte de această licitație.
Cadrul actual (OUG nr. 111/2011 și Decizia președintelui ANCOM nr. 512/2013) impune operatorilor să stabilească politici de testare a echipamentelor, sistemelor și software-ului, în special înainte de conectarea/ punerea lor în funcțiune și stabilirea unei politici adecvate pentru evaluarea și testarea securității tuturor resurselor, inclusiv a echipamentelor, sistemelor și software-ului. Nu există informații publice despre faptul că operatorii și-au încălcat obligațiile până acum sau că incidentele majore de securitate din domeniul telecomunicațiilor au fost cauzate de modul în care echipamentul a fost proiectat/ produs.
Pentru ca licitația 5G să continue, trebuie parcurși următorii pași: adoptarea hotărârii Guvernului privind impozitul pe licență, adoptarea ANCOM a deciziei referitoare la procedura de licitație, adoptarea ANCOM a deciziei referitoare la taxa pentru utilizarea spectrului și adoptarea ANCOM a caietului de sarcini.
În acest moment, proiectul conține numeroase neclarități care pot afecta serios industria locală de telecomunicații, iar reprezentanții telecom s-au declarat nemulțumiți de forma actuală a documentului. Deși supus unor modificări, forma actuală a proiectului de lege nu prezintă niște modificări esențiale față de forma din 2020, iar recomandările oferite de Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției, operatori și asociațiile din industrie nu au fost implementate.
În concluzie, acest proiect de lege care presupune efecte substanțiale la nivelul societății și industriei telecom, necesită în continuare ajustări și clarificări. Pentru a dezvolta un instrument solid care să deservească economiei naționale, dar și care să vină în sprijinul operatorilor, acest document trebuie evaluat cu atenție înainte de aprobarea sa în Parlament.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- "Femeile din România și cele din Italia sunt foarte diferite”. Designerul Giulia Rossignoli dă cărțile pe față: E total invers
- Adio, mașini în București? Ce spune Nicușor Dan
- BANCUL ZILEI: Rețeta ciorbei de burtă
- Ieșirea din scenă a lui Klaus Iohannis: pas cu pas, spre scenariul lansat în DCNews în decembrie 2023
- Riscurile la care ne expunem când facem cumpărături de pe Shein și Temu
- Lui Mihai Mărgineanu nu i-a venit să creadă ce a văzut în Vama Veche / foto în articol
- Friptură de miel, ideală de Paște 2024. Rețeta secretă a pilotului Osiceanu. Invitații tăi vor fi încântați
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române