"Mi-ar fi plăcut să joc. În momentul în care am devenit cunoscut, multă lume îmi zicea: "De ce nu vrei să joci într-o piesă de teatru?". Mi-a fost ruşine să bat pe la porţi, consider că nu aş fi avut un fel de bun-simţ. Te duci: "Bună! Sunt Buzdugan, mă ştie toată lumea. Vreau şi eu să joc aici." Poate că am greşit, pentru că nu m-aş fi făcut de râs, cu siguranţă, pe scenă. Aveam încredere în mine, în capacităţile de a fi un bun actor, dar nu am îndrăznit să discut cu regizori, cu directori, cu oameni de teatru care să mă primească.

"Ceilalţi colegi care nu sunt la fel de cunoscuţi o să încerce să îţi bage beţe în roate"

Plus că în teatru este destul de dificil, pentru că poţi să fii privit de ceilalţi colegi ca vedetă. Nu este cazul la mine, că sunt un om de bun-simţ şi nu vin cu aroganțe. Dar mi s-a zis, la un moment dat: "Dacă o să joci, vezi că ceilalţi colegi care nu sunt la fel de cunoscuţi o să încerce să îţi bage beţe în roate." Aşa este în teatru. Din păcate, există multe situaţii. Am jucat o perioadă şi la Iaşi, în timpul facultăţii, şi din clasa a noua şi până în a douăsprezecea am făcut figuraţie acolo - şi la teatru, şi la operă - şi vedeam că există grupuri, grupuleţe, bisericuţe în teatru, între actori.

Mi-aş fi dorit tare mult (n.r. să joc), pentru că a fi actor, satisfacţia pe care o ai jucând pe scenă şi aplauzele de la sfârşit nu se compară cu absolut nimic. Este o neîmplinire a vieţii că nu am avut ocazia să fac teatru", a declarat Daniel Buzdugan, în emisiunea Oracolul Vedetelor, difuzată pe spectacola.ro.

Emisiunea integrală, în materialul video de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News