Data publicării:
De ce n-a extras România din Kabul colaboratorii afgani. Radu Tudor dă cărțile pe față
Care sunt cauzele pentru care România nu a extras din Afganistan colaboratorii afgani.
În mediul online, se vehiculează că Ungaria și Polonia și-au extras colaboratorii afgani, în timp ce România nu a fost în stare din cauză că nu a convocat președintele Klaus Iohannis CSAT-ul la timp.
Jurnalistul Radu Tudor lămurește, pentru DCNews, că ”nici România, nici Polonia, nici altă țară nu a avut posibilitatea, capacitatea și nici permisiunea de a pleca în Afganistan în misiuni de extragere a unor cetățeni afgani. Ceea ce au luat de pe aeroport avioane ale altor țări au fost cetățeni afgani care se aflau deja pe aeroport sau în perimetrul aeroportului.”
Ce s-a anunțat după ședința CSAT:
Miercuri, 25 august 2021, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul căreia a fost analizată situația din Afganistan și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar.
Membrii CSAT au apreciat modul în care Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat atât acțiunile concrete derulate rapid și eficient, cât și comunicarea publică în timp real în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani - colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați.
De asemenea, membrii Consiliului au apreciat efortul autorităților române de a evacua șapte cetățeni ai unor state partenere și aliate.
În cadrul ședinței CSAT, s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea aducerii în siguranță în România a cetățenilor afgani din categoriile menționate mai sus, dificultăți obiective legate de rațiuni de securitate împiedicând până acum accesul lor în aeroport.
Evoluția situației din Afganistan este într-o continuă dinamică, iar România, în deplină coordonare cu partenerii săi internaționali, va urmări adoptarea şi implementarea celor mai bune variante de răspuns la provocările politice, de securitate și umanitare generate de această criză. Pe termen scurt și mediu, România va continua să sprijine, inclusiv prin fonduri ale asistenței umanitare și asistenței pentru dezvoltare, proiecte care să ajute direct la ameliorarea situației cetățenilor afgani din Afganistan și a refugiaților afgani.
Este nevoie de o abordare integrată a fenomenului migraționist conex evoluțiilor din Afganistan printr-o colaborare interinstituțională eficientă. În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților. Ministerul Afacerilor Interne va evalua urgent capacitatea de preluare a refugiaților/azilanților și posibilitatea de extindere a acesteia.
Totodată, va fi intensificată colaborarea cu instituțiile europene de resort, în primul rând FRONTEX, precum și cu statele vecine care ar putea fi vizate, alături de România, de potențiale valurile migraționiste dinspre Afganistan.
Membrii CSAT au concluzionat că se impun modificări de urgență ale cadrului normativ al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe pentru completarea capacităților de răspuns la situațiile din teren, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient asistență pe palierul preluării și relocării de cetățeni afgani.
Nivelul de implicare a statului român în efortul solidar al comunității internaționale de preluare a refugiaților a reprezentat un alt subiect analizat în cadrul CSAT. În acest sens, s-a dispus începerea pregătirilor necesare.
Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe în planul securității, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate. În acest context, România va lua măsurile necesare și va rămâne angajată în apărarea intereselor naționale și ale cetățenilor noștri și, în egală măsură, va participa, în mod solidar, alături de partenerii și aliații noștri, la efortul internațional de a depăși această criză, pe multiplele ei planuri.
În cadrul ședinței CSAT a fost abordată și decizia Consiliului Nord-Atlantic de a declanșa o operație militară pentru evacuarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan, precum și a membrilor familiilor acestora. Operația NATO va consta, în principiu, în preluarea cetățenilor afgani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esențiale.
În acest sens, pe baza elementelor de planificare inițială comunicate de Comandamentul Forțelor Aliate în Europa, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât participarea Armatei României la această operație de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.
Membrii CSAT au concluzionat că gestionarea consecințelor situației din Afganistan, pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv sub aspectul lecțiilor învățate, va reprezenta unul dintre aspectele importante ale unei mai bune cooperări practice, în complementaritate, între NATO și UE, iar România va participa la acest efort. De asemenea, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unei coordonări sporite privind comunicarea strategică și combaterea dezinformării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News