Proteste de amploare au izbucnit, marţi, în mai multe oraşe din Kazahstan după ce guvernul a ridicat plafonul preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL) şi costul acestei extrem de populare alternative la benzină a crescut. Situația a escaladat rapid. Poliția a încercat disperarea miilor de manifestanți cu gaze lacrimogene. Fără succes, însă. Miercuri, un grup de manifestanţi a pătruns în clădirea principală a administraţiei din Almatî, capitala economică a Kazahstanului. În paralel, preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat miercuri demisia guvernului, ca răspuns la manifestaţiile împotriva creşterii preţului la gaz. Din nou, fără niciun rezultat. Prin urmare, Kazahstanul a decretat, în urmă cu o zi, stare de urgenţă pe întreg teritoriul. ”Astăzi le-am cerut şefilor de stat ai Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să ajute Kazahstanul să învingă ameninţarea teroristă”, a declarat preşedintele kazah, la televiziunea de stat, miercuri, conform Agerpres. Astăzi, 6 ianuarie 2022, poliția a anunțat că zeci de participanţi la revolta din Almatî au fost ”eliminaţi”.

100 de români în Kazahstan

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că personalul Ambasadei României la Nur-Sultan este în siguranţă, iar misiunea diplomatică a României în Kazahstan este în contact cu cei aproximativ 100 de cetăţeni români aflaţi în această ţară, în principal specialişti şi experţi angajaţi de companii private.

Iulian Fota, președintele Institutului Diplomatic Român, a vorbit despre situația din Kazahstan. 

”Sunt săraci că sunt prost conduși”

”În primul rând, este un protest social în Kazahstan, pentru că oamenii spun lucrul acesta, că s-au revoltat, pentru că ei consideră inacceptabile prețurile și, probabil, ca și-n alte părți, nu le mai pot acoperi, nu le mai pot gestiona, nu mai pot suporta presiunea economică a vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, evident, că, brusc, atunci când îți dai seama cât ești de sărac, realizezi că... oamenii sunt mult mai inteligenți ca-n trecut și, chiar și-n spațiile care par îndepărtate de Occident, oamenii citesc, au acces la Internet, se informează și ei realizează că sunt săraci că sunt prost conduși. Și bineînțeles că apare întrebarea: ”Cine e de vină că suntem atât de prost conduși?”. Și, odată ce întrebarea aceasta este formulată, chiar și indirect-  pentru că, în mod clar, e în capetele oamenilor-  înțelegeți și preocuparea și îngrijorarea altor state din zonă, vezi Rusia, care în ultimii ani s-a temut, în mod constant, de contagiunea unor astfel de atitudini. Cunoaștem îngrijorarea Rusiei față de la Belarus, nu? În Belarus, oamenii demonstrează conștiință civică, politică, protestează și cer o altă guvernare, o viață mai bună. Deci, cam pe acești parametri am putea contura, pentru moment, situația din Kazahstan.” a spus Iulian Fota, la Digi24. 

Rusia şi aliaţii săi au anunţat joi trimiterea unui contingent al forţelor de menţinere a păcii în Kazahstan. ”O forţă comună de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării şi al normalizării situaţiei”, a indicat această alianţă militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, conform Agerpres. 

Teama Rusiei

Directorul Institutului Diplomatic a spus, în acest context că: ”Haideți să lămurim despre ce conflict discutăm. Deocamdată, dacă e să vorbim de un conflict - și eu m-aș feri de acest cuvânt pentru moment - discutăm de un conflict intern, de tensiuni și de dușmănie între cetățenii din Kazahstan și propriile structuri de conducere. De aici, teama rușilor. Intervenția rusească nu trebuie privită ca o nevoie de a apăra Kazahstanul de o agresiune internă, chiar dacă au fost invocați teroriști - poate ne sună cunoscută abordarea asta - nu avem nicio informație din care să tragem concluzia că chiar așa și e. De obicei, cam știm practica asta a conducătorilor autoritari, a dictatorilor, întotdeauna dau vina pe exterior, pe cei din afară, ca să-și acopere propriile greșeli. Deci Rusia intervine pentru că trebuie să stabilizeze situația internă, să consolideze și să încurajeze structurile interne de forță ale statului kazah, să reziste în fața presiunii populare. Trebuie să înțelegem lucrul acesta, ca și-n Ucraina și-n Belarus, ca și-n Kazahstan acum, Rusia cel mai tare se teme de contestarea conducătorilor. Conducerea Rusiei se teme ca de dr*cu de ceea ce ei au denumit odată revoluții portocalii, deci contestarea autorității de către propriul popor. Asta a distrus Imperiul Țarist, asta a distrus Uniunea Sovietică. Contestarea conducătorilor care nu se prea omoară cu buna guvernare, de către propriul popor, este scenariul care pune Kremlinul pe jar”. 

”Kremlinul își vede toată retorica aruncată în aer de revolta, ușor de înțeles, a oamenilor din Kazahstan”

Iulian Fota nu vede consecințe directe pentru România și Europa, dar asta depinde, conform acestuia, de măsura în care Kazahstanul e sau nu mai e în posibilitatea de a-și onora angajamentele pe care le are pe partea energetică. 

Totodată, el a subliniat că ”Problema delicată este în ce măsură Kazahstanul are influență asupra modului în care Kremlinul se raportează la toată această situație regională. Pentru că Kazahstanul dărâmă retorica rusă că problema mare a Rusiei vine din cauza Occidentului. (...) E interesant că, la 30 de ani, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, elementele care au surpat Uniunea Sovietică din interior se manifestă din nou de jur împrejurul rușilor, părând o chestiune de timp până când ajunge și la Moscova. Deci Kremlinul își vede toată retorica aruncată în aer de revolta, ușor de înțeles, a oamenilor din Kazahstan”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News