De ce este, de fapt, Bucureștiul un „oraș gri“. Istoria unei decizii care a schimbat totul / video

Pentru mulți dintre noi, Bucureștiul pare un oraș „gri“, cu majoritatea clădirilor vopsite în culori mohorâte.
Chiar dacă intuitiv am putea spune că această tendință s-a impus în perioada 1945-1989, când în Capitală s-au construit foarte multe blocuri de locuințe de către fosta putere socialistă, adevărul este că și înainte, Bucureștiul era la fel de gri.
Într-un dialog cu jurnalistul Val Vâlcu, Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului București, a explicat de ce Capitala României are această imagine de oraș-gri.
„Sunt imagini din perioada interbelică, fotografii alb-negru, dar nu ne dăm seama dacă erau colorate sau renovate clădirile. Noi, cei care am prins perioada comunistă, o vedem destul de cenușie. Clădirile, inclusiv cele noi, erau zugrăvite gri. Nu mai vorbim de cele din perioada interbelică peste care trecuse decenii. Orașul era gri“, a spus Val Vâlcu.
De ce este, de fapt, Bucureștiul un „oraș gri“ / video
„Este mai degrabă o imagine de atmosferă. Prin reglementările urbanistice ale secolului al XIX-lea s-a luat o hotărâre, pe care a agreat-o și regele Carol I, ca fațada clădirilor să fie de culoarea pietrei, indiferent de nuanțe. De atunci nu mai avem clădiri verzi, roșii, galbene sau colorate altfel. Pentru un oraș de câmpie este de preferat această trimitere către culoarea pietrei“, a spus Adrian Majuru.
„De exemplu, în Ardeal, Crișana sau Banat era galbenul terezian. Clădirile publice aveau acea nuanță de galben introdusă pentru clădirile administrative, în timpul Mariei Tereza. Vedem și acum în spațiul german cum clădirile sunt colorate. În vremea romanilor era utilizat roșul. Mie mi se par mohorâte cele din București“, a spus Val Vâlcu.
„Galben terezian” este o nuanță specifică de galben care provine din perioada împărătesei Maria Terezia a Austriei (secolul al XVIII-lea). Această culoare a fost frecvent folosită în arhitectura clasică barocă și rococo din Imperiul Habsburgic, mai ales pe fațadele clădirilor oficiale, administrative sau religioase.
„Dacă ați fi fost pe Bulevardul Magheru în 1940, v-ar fi plăcut, chiar dacă ați fi văzut de jur-împrejur culoarea pietrei“, a mai zis Adrian Majuru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News