În România anului 2023 infrastructura – fie ea rutieră sau feroviară – rămâne una dintre cele mai mari probleme. 

Suntem printre ţările codaşe ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte reţeaua de autostrăzi, în timp ce trenurile de călători şi de marfă au viteze medii mai mici decât acum câteva decenii. Asta cu toate că ţara noastră a avut la dispoziţie, din momentul aderării la UE, zeci de miliarde de euro pentru a-şi dezvolta infrastructura.  

Într-un interviu acordat DC News, Eduard Hanganu, preşedintele Consitrans – companie de inginerie civilă specializată în soluții integrate și multidisciplinare în sectorul infrastructurii românești, a evidenţiat care sunt, în opinia sa, cauzele care au dus la situaţia actuală a României din punctul de vedere al infrastructurii rutiere: o reţea de drumuri naţionale care nu mai face faţă traficului, prea puţine autostrăzi şi proiecte care avansează în ritm de melc.

Eduard Hanganu

Interlocutorul nostru a evidenţiat problemele care reies din modul deficitar în care sunt întocmite caietele de sarcini pentru licitaţii şi deciziile instanţelor care, de multe ori, se bat cap în cap: pentru speţe identice se dau soluţii diametral opuse. Totodată, Eduard Hanganu acuză şi lipsa de profesionalism a celor care lucrează în forurile de decizie din domeniul transporturilor.

„Din punctul meu de vedere, situaţia de astăzi a infrastructurii din România este cauzată de incompetenţa celor care ar trebui să facă ceea ce trebuie: din nepregătire, din lipsă de interes, din salarii prea mari pentru treaba care se face, din frica de a lua orice decizie. De multe ori auzi răspunsul: ‚dom’ne, nu fac, pentru că vine Curtea de Conturi şi mă pedepseşte’. Ori acest lucru nu este normal. Sunt multe anomalii care se întâmplă din cauza fricii de Curtea de Conturi. Penalităţi aplicate printr-o anumită înţelegere a contractului, contracte făcute înrobitoare pentru prestator. Iar acest lucru i-a terminat pe rând. 

Am ajuns să facem acum proiectarea cu firme din Ucraina sau din Turcia, pe când, acum 20 de ani, veneau firme – dacă veneau – din Spania, din Franţa, din Italia, Germania, firme importante de proiectare de la care într-adevăr aveai ce învăţa. E un fel de maşină la mâna a doua acum, pentru că am reuşit să desfiinţăm societăţile. S-a împământenit că lucrurile nu merg din cauza contestaţiilor care ar fi făcute intenţionat ca să împiedice. Poate or fi 5-7% făcute cu răutate, dar marea majoritate a contestaţiilor sunt generate de documentaţia de licitaţie încâlcită şi făcută în coadă de peşte aşa cum se zice, încât fiecărui participant i se pare că el are dreptate. Nu sunt contestaţii făcute de dragul de a face contestaţii. La asta mă refer, în primul rând, atunci când spun că este vorba despre incapacitate profesională. Caiete de sarcini făcute – cu bună sau rea ştiinţă – astfel încât să pedepsească, să dea toată responsabilitatea prestatorului (n.r. – adică firmei care execută lucrarea de proiectare sau de realizare a unei lucrări). Iar atunci fiecăruia i se pare că el are dreptate”, a declarat Eduard Hanganu, preşedintele Consitrans.  

„Legea e făcută în aşa fel încât poate fi interpretată”

Principala problemă este aceea că aceste caiete de sarcini sunt făcute în coadă de peşte, astfel încât beneficiarul să poată interpreta aşa cum vrea.  Pe de altă parte mai este şi CNSC (n.r. – Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, instituţie care are atribuţiile de a soluţiona contestaţiile depuse de către participanţii la licitaţii cu privire la rezultatul procedurii), acolo unde avem hotărâri pe aceeaşi cauză, în două documentaţii făcute la xerox, pe una am câştigat, pe alta am pierdut. Când se respectă legea? Ce putem să facem? Am transformat această chestiune într-un joc de barbut, într-un joc de noroc. Şi legea e făcută în aşa fel încât poate fi interpretată. Au tot venit şi au tot completat la lege şi au făcut-o atât de stufoasă încât, practic, este greu să şi urmăreşti.  

Lucrările neprevăzute, aruncate în cârca firmelor

Întrebat dacă există o lege în România sau în UE care să pună în sarcina proiectantului şi a  antreprenorului lucrările suplimentare neprevăzute, Eduard Hanganu a explicat: “Dintotdeauna s-a admis că pot apărea lucrări neprevăzute. Şi vă dau un exemplu care se întâmplă acum. Am făcut proiectul de execuţie pe Ploieşti-Bacău. Forajele geotehnice s-au făcut acum doi ani, în mijlocul verii. Au fost doi ani secetoşi. Am găsit apa la patru metri adâncime. Acum a plouat, constructorul este acolo şi a găsit apa la 1,5-2 metri. E o chestiune pe care nu a putut nimeni să o prevadă, când va da Dumnezeu ploaie şi cum va fi. Sigur, că în toată lumea există un supervizor consultant care apreciază, în mod independent, acţionează în numele beneficiarului (n.r. – vorbim aici fie de CNAIR în privinţa autostrăzilor şi drumurilor naţionale, fie de primăriile sau consiliile judeţene atunci când vine vorba despre drumuri judeţene sau locale) şi stabileşte dacă este corect să fie plătit suplimentar sau nu. De regulă, în toată lumea, dacă sunt lucrări care se fac în interesul proiectului, nu poţi să îl pui să le facă gratuit. Lucrările suplimentare există în toată lumea, se recunosc şi se plătesc. Doar la noi, de o vreme, au început să evite să mai facă treaba asta pentru că le e frică să nu vină Curtea de Conturi. Dacă vine Curtea de Conturi, hai să mergem în şantier: s-au făcut, au fost necesare? Sigur, nu discutăm de greşeli majore, dar de lucrările care sunt suplimentare...

În general, legislaţia pentru achiziţii este stufoasă, constată că au greşit şi revin cu nişte clarificări. În Parlament dau astăzi o lege, după care vin să o corecteze sau să o completeze. Ce spune asta? Ori incompetenţă, ori lucru făcut de mântuială”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News