Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
De ce China a întârziat cu o reacție după moartea Papei Francisc. Totul a început de la un conflict vechi de peste 70 de ani
foto: Freepik
China a emis cu întârziere o reacție oficială după moartea Papei Francisc, pe fondul unei relații tensionate cu Vaticanul care durează de peste șapte decenii.
Update:
Ministerul chinez de Externe a lansat oficial o reacție după moartea Papei Francisc. "China și Vaticanul au menținut contacte constructive și au desfășurat schimburi utile în ultimii ani. Partea chineză este pregătită să facă eforturi comune cu Vaticanul pentru a promova o relație bilaterală sustenabilă", a afirmat acesta, potrivit Reuters.
Momentan nu există informații despre un posibil reprezentant de la Beijing care ar merge la funeraliile Papei.
Știre inițială:
Până în acest moment, China nu a emis nicio reacție oficială privind decesul Papei, într-un context sensibil, marcat de istorice tensiuni și neîncredere între Beijing și Vatican, notează BBC.
Problema majoră care a tensionat relațiile bilaterale a fost cea a numirii episcopilor. De la ruperea relațiilor diplomatice în 1951, Beijingul și Sfântul Scaun nu au reușit să stabilească un acord stabil privind cine are autoritatea supremă în acest proces.
Numirile episcopilor în China trebuie să primească aprobarea statului
Autoritățile chineze au susținut constant că numirile episcopilor în China trebuie să primească aprobarea statului, poziție care intră în contradicție directă cu principiile Bisericii Catolice, pentru care această responsabilitate aparține exclusiv Suveranului Pontif.
În 2018, s-a ajuns însă la un compromis istoric: un acord care permite Chinei să aibă un rol în desemnarea episcopilor, în schimbul unei recunoașteri oficiale din partea Vaticanului. Înțelegerile concrete au rămas secrete. Documentul a fost reînnoit în noiembrie anul trecut, generând noi valuri de critici.
Vaticanul a reiterat, cu această ocazie, angajamentul său pentru "dialog respectuos și constructiv" cu Beijingul. Însă organizațiile pentru drepturile omului și o parte din ierarhia Bisericii au acuzat în termeni duri această înțelegere.
Human Rights Watch a considerat că prelungirea acordului echivalează cu sprijinirea politicii statului chinez de subordonare a religiei. În ciuda garanțiilor privind libertatea religioasă prevăzute de constituția chineză, în realitate practicile religioase sunt atent supravegheate de regim, iar comunitățile religioase neoficiale sunt adesea persecutate.
Catolicii din China, divizați de zeci de ani între bisericile "oficiale", sub controlul statului, și bisericile "clandestine", loiale Vaticanului
Printre criticii acerbi ai înțelegerii s-a numărat Cardinalul Joseph Zen, fost episcop de Hong Kong și apărător declarat al libertății religioase. În 2018, acesta a catalogat acordul drept o "trădare" a catolicilor din China. Ulterior, în 2022, Cardinalul Zen a fost arestat în baza controversatei legi a securității naționale impusă în Hong Kong, ceea ce a stârnit reacții de condamnare pe plan internațional.
Un număr de lideri ai Bisericii au apărat acordul cu Beijingul, considerându-l un pas pragmatic necesar pentru protejarea catolicilor din China, divizați de zeci de ani între bisericile "oficiale", sub controlul statului, și bisericile "clandestine", loiale Vaticanului.
Estimările privind comunitatea catolică din China variază între 6 și 12 milioane de persoane, însă lipsa de transparență și dezbinarea fac imposibilă o cifră exactă.
Relația complicată dintre credință și autoritatea statală continuă să fie o realitate de zi cu zi în China, unde Partidul Comunist urmărește să controleze toate aspectele vieții sociale.
Tăcerea Beijingului asupra decesului Papei intervine într-un moment extrem de sensibil, când echilibrul dintre interesele diplomatice, religioase și politice este deosebit de fragil, conform BBC.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
