Dr. Raed Arafat, fondatorul SMURD, a fost invitat la un dialog cu jurnalistul Val Vâlcu în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate". În cadrul discuției, Raed Arafat a vorbit despre începuturile serviciului pe care l-a fondat la Târgu Mureș. De asemenea, el a detaliat evoluția SMURD, inclusiv achiziția echipamentelor de descarcerare, precizând importanța sprijinului primit de la prof. dr. Mircea Chiorean.

"SMURD a început la Târgu Mureș pentru că nu s-a dorit la Cluj la momentul respectiv. La Cluj s-au opus unele personalități și persoane, să zicem", a explicat Raed Arafat la "Academia de Sănătate", difuzată pe DC News și DC News TV.

După ce a încercat timp de șase luni să implementeze proiectul la Cluj fără succes, i s-a recomandat să discute la Târgu Mureș cu profesorul Mircea Chiorean, care i-a oferit sprijinul necesar.

"Unii s-au opus în spatele culiselor, iar alții pe față. Nu au vrut să se facă acest echipaj de terapie intensivă mobilă sau a medicului de urgență, care iese din spital pentru a acorda asistența de urgență în stradă. Deci s-a refuzat, nu s-a dorit. S-a încercat vreo șase luni.

Am încercat personal și n-am reușit. Și atunci, într-adevăr, mi s-a recomandat să vorbesc la Târgu Mureș cu fostul profesor Mircea Chiorean și cu care, într-adevăr, m-am înțeles de la prima discuție. Omul era pasionat să facă ceva pe urgență și a acordat tot sprijinul necesar.

Atunci am hotărât să mă mut ca rezident de la Cluj la Târgu Mureș. Eram rezident pe anestezie și terapie intensivă", a mai precizat secretarul de stat.

Numele inițial a fost SMUR (Serviciul Mobil de Urgență și Reanimare), folosit în țările francofone, iar în 1993-1994 s-a adăugat "D" (Descarcerare) după ce România a primit echipamente de descarcerare din străinătate.

"Numele servicului a fost preluat. Serviciu Mobil de Urgență și Reanimare, inițial, fără D-ul de la sfârșit, e un nume care e folosit în țările francofone. Deci francezii și belgienii aveau SMUR, Serviciu Mobil de Urgență și Reanimare. Și astăzi îl folosesc.

D-ul s-a adăugat în 1993-1994, când am început să avem și echipamente de descarcerare. Până la acel moment, România n-avea niciun echipament de descarcerare.

Și, atunci când am primit primele donații și primele echipamente de descarcerare, în anul 1993, din partea scoțienilor (ori din partea engleză în Oradea, sau din Germania la Sibiu), propunerea fostului comandant al pompierilor de atunci a fost să schimbăm în SMURD, pentru că aveam și descarcerare. Și așa a rămas.

La accidente, fără echipamentele de descarcerare, în primii ani, credeți-mă că le legam de tractoare și le trăgeam în ambele părți, ca să putem să le deblocăm. Au fost situații în care erau decedați încarcerați și au fost urcați pe camion și duși la Remat (Reciclare Materiale), ca să fie tăiată mașina", a explicat Raed Arafat.

De-a lungul timpului, SMURD a evoluat în ceea ce privește descarcerarea, iar în 2001, serviciul a reușit să achiziționeze 33 de mașini de descarcerare datorită unui program derulat de Banca Mondială.

"Deci, din punctul de vedere al descarcerării, România a evoluat în primii ani, în anii '90, foarte încet. Abia în 2001 am reușit să conving Ministerul Sănătății. Eu am vorbit atunci la Guvern, pentru că era un program al Băncii Mondiale, în care am cerut să se cumpere și mașini de descarcerare. Nu se dorea asta.

Am discutat acolo, am prezentat de ce ne trebuie mașinile de descarcerare și ne-au aprobat achiziția a 33 de mașini de descarcerare care să meargă la pompieri. În 2000-2001, într-adevăr, a venit doamna Daniela Bartoș, și sub influența serviciilor de ambulanță s-a dorit că mașinile de descarcerare să fie păstrate la Ministerul Sănătății, dar asta ar fi fost o catastrofă. Ministerului Sănătății nici n-avea cum să opereze mașinile de descarcerare. Ele merg în tandem cu mașinile de incendii.

Mașinile de descarcerare au foarte multe utilaje pe ele. Au tăietoare, îndepărtătoare, fixătoare, stabilizatoare, echipamente care ne ajută să avem acces către pacient în mașină. Deci, unde avem pacientul încarcerat sau persoanele încarcerate, noi n-am fi putut avea acces.

Aveam nevoie de niște echipamente foarte puternice, hidraulice, care să taie, să îndepărteze și să stabilizeze mașina cât noi lucrăm să ne creeze spațiul de lucru și, ulterior, spațiul de a scoate pacientul în siguranță", a conchis secretarul de stat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News