Trei ar fi fost alternativele: un  guvern de uniune națională susținut de PNL și PSD, un guvern PSD susținut și de PNL sau un guvern PNL susținut și de PSD.

Toate puteau fi etichetate simplu, de către aceeași meseriași ai publicității politice&propagandei care se folosesc de această formulă magică din 2012 încoace: PNL=PSD=Aceeași mizerie.

Tinerii care nu au răbdare, vârstnicii care nu au timp de așteptat, cei care s-au săturat de așteptare și vor doar răzbunare, toți votează și astfel alcătuiesc un contingent electoral din ce în ce mai important și mai sensibil la mesajele populiste. În doi-trei ani de criză, un USR în Opoziție putea urca de la nivelul unui partid-balama la cota atinsă de PSD după dezastrul guvernării Cioloș. Fără îndoială că acum ocupă în administrație mai mult loc decât balamaua pe tocul ușii. Cedările îi costă pe liberali, dar ei pot considera pierderea de moment ca pe o investiție în viitor, în propria supraviețuire politică.

Cum arată Făt Frumos în realitate

Mitul tehnocratului s-a fâsâit după ce ce publicul a trăit experimentul ”Cioloș”. Povestea cu ”Noua clasă politică” s-a mutat, astăzi, din Facebook în viața reală.  Acum lumea poate vedea cu ochii ei cum Făt Frumos primește o garsonieră de la maștera din Primărie, cum derulează cu soră-sa contracte europene, că frate-su face consultanță pentru firme care lucrează cu statul, că nu a reușit să-și ia o diplomă, dar și-a trecut facultatea în CV, că e un politruc cu primul loc de muncă la Parlament, că i s-a umplut garajul și i s-a înnegrit declarația de avere după ce a ajuns deputat, în 2016. Între timp, aude gafă cu gafă și bâlbă cu bâlbă ce spune Făt Frumos și simte foamea, teama pentru ziua de mâine sau frigul din Grădina Fermecată pe propria piele.

Pe scurt, nu putem ignora ipoteza că președintele Iohannis a adus la guvernare USR-PLUS ca să-l facă de râs. După eșecul previzibil al guvernului de Coaliție, unii parlamentari USR, cei mai moderați și cu mai multă substanță politică, se vor alătura partidelor tradiționale, ceilalți vor rămâne simpli agitatori de Internet, într-o formațiune exotică, la limita pragului electoral.

Înainte să cadă Zidul Berlinului, în universitățile din occident erau mai mulți marxiști decât la Moscova, unde nu mai credea nimeni în teoria revoluționară. Nu există un antidot mai puternic pentru utopie decât trăirea acesteia, în realitate.

Astfel, ne-am vaccinat cu ceva plusere ca să nu facem o formă mai gravă de populism, poate fatală pentru democrația românească, la alegerile viitoare, fie ele la termen sau anticipate.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News