Datele preliminare ale recensământului arată că tendinţa spre credinţa ortodoxă se menţine în România. 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxă. Influenţa austro-ungară se menţine în ţara noastră, 4,6% dintre români fiind de religie romano-catolică.

Structura populaţiei stabile după religia declarată la recensământ arată că 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxă. De asemenea, 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală.

Ponderi între 0,5% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,5%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate reprezintă 1,8%.

"Fără religie" s-au declarat 23,9 mii de persoane, care reprezintă 0,1% din totalul populaţiei stabile preliminare. Aproximativ aceeaşi pondere deţin şi ateii, numărul acestora fiind de 21,2 mii de persoane.

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia - pentru că nu au dorit să o declare sau nu erau prezente la momentul interviului - a fost de 84,8 mii de persoane, reprezentând 0,5% din populaţia stabilă preliminară a ţării.

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un milion de persoane, cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară şi populaţia necontactată.

Procente mai ridicate (în total număr de locuinţe la nivelul localităţii) s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News