Mihai Daraban, președintele CCIR, susține că lipsește elementul de promovare a destinaţiei turistice în România.

„Aveam această sezonalitate cu care ne confruntăm an de an. Trebuie să fim realiști. Avem opt weekenduri: patru în iulie, patru în august. Capacitatea turistică a României pe litoral este, oricum, mult mai mică față de populația care vrea să vină în aceeași perioadă de timp. Că aici este paradoxul, toți vor să vină în aceeași perioadă de timp”, a zis Mihai Daraban, în cadrul unui interviu acordat DCNews. 

„De multe ori, și jucătorii noștri din turism nu-și cunosc păcatele. Trebuie să admiți întotdeauna că adevărul e pe la mijloc. Eu mă uit pe canalele de știri și văd că există corespondeți prin Grecia, Turcia, Bulgaria etc. Și ai noștri trebuie să învețe că reclama e sufletul comerțului”, a mai spus acesta, moment în care a intervenit jurnalistul Val Vâlcu: „Pe vremuri, erau emisiunile de dimineață realizate la Neptun.”

„Prin anii 90, un investitor din Coreea de Sud își schimba brandul și a invitat jurnaliști din toată lumea. Din Polonia până în Argentina. Participa și Guvernul. Vedeai fabrica, dar Guvernul, care contribuia la program, te ducea și la Muzeul de Istorie, la o stațiune etc”, a amintit Val Vâlcu.

„Sunt foarte multe oportunități”, a subliniat Mihai Daraban. „Noi am și plecat puțin cu stângul de la privatizare. S-a vândut pe bucăți, hotelul la unul, restaurantul din hotel altcuiva. Mă întorc și la agentul economic.  Eu am avut o discuție, acum câțiva ani, pe Camera din Constanța, s-a ridicat un celebru agent economic din turism și a început să zică ce face Camera de Comerț pentru noi?! Și i-am zis: Hai să ne înțelegem. Facem și noi în măsura fondurilor pe care le avem. Nu există obligativitatea plătirii cotizației cum e în Germania, Austria, unde ai pretenții de la Cameră. La noi este voluntariat. Și venisem pregătit la discuție. Și le-am spus voi toți din turismul de pe litoral plătiți Camerei Constanța o cotizație pe an. Vă raportez că avem două femei de serviciu la Camera de Comerț. Voi considerați că măcar din cotizația voastră - vorbim de anii trecuți - credeți că pot achita salariile acestor femei de serviciu din cotizația celor din turism?! S-a făcut liniște în sală. Învățați-vă că și Camera de Comerț vă poate ajuta în măsura bugetului pe care îl are”, a spus Mihai Daraban.

„E momentul ca statul să delege anumite competențe zonei private”, a mai zis Mihai Daraban, adăugând: „Trebuie să ai o anumită flexibilitate ca să poți să promovezi. Mai bun la promovare decât sistemul cameral românesc nu există. De bine de rău, există o Cameră de Comerț în fiecare județ. Repet: statul nu o să poată niciodată să facă promovarea mediului de business cu funcționari de stat”, a subliniat Mihai Daraban.

Mihai Daraban, președintele CCIR, interviul zilei la DC News

 

Citește și...

Daraban: Dobrogea se califică la stare de urgență. Portul Constanța e ca un lift de patru persoane în care vor să intre zece

 

Mihai Daraban, președintele CCIR, a explicat de ce în opinia sa ar trebui să fie declarată stare de urgență în Dobrogea.

„Cred că Dobrogea se califică perfect la stare de urgență”, a spus Mihai Daraban, președintele CCIR, miercuri, în cadrul unui interviu acordat DCNews.

„Avem graniță cu Ucraina la nordul Dobrogei. Plutesc minele prin mare? Plutesc. Suntem asaltați de traficul din Ucranina în Portul Constanța, care este ca un lift de patru persoane în care vor să intre zece. Cred că se justifică măcar pe acest areal să fie stare de urgență ca să poți să treci la lucrări importante prin atribuire directă”, a explicat Mihai Daraban.

„Atribuire directă, controlul costurilor, cu specialiști, că avem!”, a subliniat acesta în cadrul interviului.

Citește și...

Ravagii lăsate în urmă de secetă. Mihai Daraban (CCIR): „Dacă nu facem ceva cu Dunărea, vom intra în colaps”

Acesta a avertizat că putem intra în colaps, dacă nu se vor efectua lucrări de regularizare pe malurile Dunării, punând accent pe faptul că nu ne ajută să avem un fluviu lat, câtă vreme acesta nu este suficient de adânc pentru a susține transportul sigur.

„Dacă vorbim de centrala de la Cernavodă, în cazul reactoarelor 1,2,3 și 4, concomitent, la debite normale ale Dunării, nu vor funcționa niciodată, din cauza lipsei răcirii adecvate. Acum probabil o să aflăm că unul dintre ele va lua pauză. Sunt niște probleme majore, pentru că dacă nu se face ceva cu Dunărea, într-un sens sau altul, o să intrăm într-un colaps pe transporturi, pe irigații, cât și pe centrala atomică.

Vedem știri despre secetă la televizor. Trebuie să fim cu toții conștienți că apă este în Dunăre. Acum nu știu cu cât ne încălzește că avem o Dunăre lată de nu știu câte sute de metri și, într-adevăr, la cum e ea acum, se trece călare pe cal, dintr-o parte în alta.

Noi trebuie să regularizăm malurile și să facem pământ agricol din ceea ce excavăm de pe fundul Dunării. O dată ce finalizăm malurile, ele trebuie să arate ca pe Brațul Sulina, cu pietre, pentru că nu spune nimeni să betonezi, întrucât e foarte scump, dar în felul ăsta rezolvăm foarte multe probleme. Ați văzut, Comisia Dunării cere minimum 2 metri și jumătate adâncime, asta fiind adâncimea de siguranță pentru un trafic navigabil pe Dunăre.”, a explicat președintele CCIR, Mihai Daraban, pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News