În completarea celor spuse de antevorbitorii săi, preşedintele CCIR, Mihai Daraban, a ţinut să specifice că nu e cazul să ne imaginăm că România stă bine la capitolul digitalizare. "De unde să fim pe drumul cel bun? Adică... nu ne dă nici optimismul afară din casă! Se vorbea înainte de clasamentele Eurostat, tot timpul ţinem cont de ele, fie că vorbim de digitalizare, unde suntem pe ultimul loc, fie că vorbim de inovare-cercetare unde iar suntem pe ultimul loc, suntem pe penultimul la productivitatea muncii, deci avem multe păcate. Cred că partea de digitalizare a fost foarte mult sabotată de funcţionarul public din România care a văzut în asta cea mai mare ameninţare pentru existenţa sa la birou. Funcţionarul public va fi în continuare un mare obstacol, chiar dacă decidentul este foarte bine intenţionat şi eu, personal, îi acord tot creditul domnului ministru Burduja. Este un specialist şi educaţia pe care o are îl califică pentru implementarea acestor măsuri, dar va avea aceşti "anticorpi" ai sistemului care nu vor face decât să încetinească acest proces de digitalizare. Noi considerăm că digitalizarea poate fi făcută concomitent cu reorganizarea administrativă a României."

Tehnologia informațiilor și comunicațiilor, în coada listei de priorităţi

Digitalizarea administrației e una din marile mize ale actualei guvernări, nu doar din perspectiva recuperării decalajelor față de celelalte state UE, ci și pentru eliminarea blocajelor pe care birocrația le pune în fața mediului de afaceri și a cetățeanului. La doi ani de la trecerea bruscă ”pe online” provocată de restricțiile pandemiei e imperios necesară o evaluare a stadiului în care se află construcția unui sistem administrativ digitalizat. Tehnologia informațiilor și comunicațiilor este încă un domeniu destul de jos pe lista priorităților instituțiilor publice și încă nu există modalități clare a de a impune acestora să își instruiască angajații pentru a ține pasul cu noile tehnologii și cu procesele de digitalizare care demarează, chiar dacă timid, la nivelul administrației centrale și locale. Rapoartele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, din 2012 și până în 2019, publicate pe site-ul oficial indică totuşi opțiunile de perfecționare ale funcționarilor publici, centralizate la nivel local și național. Tehnologia informațiilor și comunicațiilor a reprezentat, însă, un procent extrem de mic, în toți cei 7 ani analizați, variind între 14% (2021) și  8% (2019), fiind chiar în scădere, în mod surprinzător. 

Buba României: Să vrei şi să nu poţi

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la digitalizarea serviciilor publice şi pe locul 26 din 27 în ceea ce priveşte capitalul uman. Decalajul faţă de Vest poate fi transformat în avantaj, susţine un profesor.  Mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Cu toate acestea, percepţia IMM-urilor din România este mai dominată de “dezirabilitatea” abstractă a digitalizării: aflate pe ultimele locuri ȋn ceea ce priveşte existenţa unei strategii pentru a se digitaliza sau legat de capacitatea de adopta tehnologiile avansate, proporţia IMM-urilor care declară că nici nu vor să se digitalizeze este mai mică ȋn România decât ȋn Germania, Danemarca, Cehia, Spania sau Irlanda. Practic, deşi la coada clasamentului cu privire la digitalizare, IMM-urile din România sunt, per total, mai prudente şi mai doritoare de digitalizare decât cele din state cu o digitalizare mai avansată, dar fac foarte puţini paşi concreţi ȋn această direcţie. IMM-urile din România se plasează sub media celor europene ȋn a conceptualiza existenţa unor bariere pentru digitalizare. Mai exact, IMM-urile din România, care apreciează că există bariere pentru  digitalizare, reprezintă doar 53% din total, cu aproape 10% mai puţin decât media europeană.

Dezbaterea poate fi revăzută aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News