Dar cine a fost Cuza? Nimeni nu a știut să răspundă. Cazanciuc, mesaj de forță din Parlament / VIDEO

Totodată, Robert Cazanciuc, fost preşedinte interimar al Senatului, în perioada 9 aprilie - 21 decembrie 2020, şi-a exprimat mâhnirea deoarece la întrebarea "Cine a fost Cuza?" nu a ştiut să răspundă niciunul din cei 10 elevi în clasele a VII-a şi a VIII-a pe care i-a chestionat.

"Dar cine a fost Cuza?"

"Dar cine a fost Cuza? Această întrebare am adresat-o către 10 elevi din clasele a 7-a și a 8-a, în urmă cu 3 luni de zile când am vizitat o școală. Nimeni nu a știut să îmi răspundă! Și, totuși, cine a fost Cuza? Școala cu pricina se află la 30 de kilometri depărtare de București, care a devenit Capitală în vremea lui Cuza, în țara pe care Cuza a unit-o, pe care noi, astăzi, să o numim România.", a zis Robert Cazanciuc, în cadrul şedinţei solemne a Senatului, organizată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înfiinţare.

"Cuza a fost domnitorul prin voia căruia a fost adoptată o lege care a fost în vigoare timp de 150 de ani - Codul Civil. România este ţara pe care noi am moştenit-o de la Cuza şi în care Legea Educaţiei Naţionale a suferit 100 de modificări în 10 ani. Cuza a fost domnitorul care a ales să-şi petreacă ultimii ani ai vieţii în exil pentru ca ţara lui să rămână unită. România este ţara în care cinci milioane de români nu au avut de ales şi au luat calea străinătăţii cu speranţa că se vor întoarce în ţara în care Cuza făcea dreptate, înfiinţa şcoli şi universităţi, statul cumpăra pământ şi îl dădea ţăranilor, iar Carol Davila organiza medicina românească.", a spus Robert Cazanciuc.

"Sunt întrebări la care copiii pot să răspundă stângaci, dar noi, cei din sala de plen a Senatului..."

"Cine a fost Cuza şi cine este România astăzi sunt întrebări la care copiii pot să răspundă stângaci, dar noi, cei din sala de plen a Senatului, trebuie să avem răspunsurile care să arate că ştim cine suntem, ce ne defineşte ca popor, dar mai ales că ştim cum trebuie să arate viitorul României. Pentru ca cei care ne-au ales să nu aibă sentimentul că suntem doar niște clarvăzători trebuie să demonstrăm ca prin ceea ce facem să avem știința și dorința de a da contur visurilor oamenilor într-o realitate care să le confere o viață în bună stare.", a spus Cazanciuc.

"Neadecvarea resursei umane la funcţia publică şi formele fără fond sunt două realităţi pe care statul român nu a reuşit să le gestioneze după anul 1989 pentru a îi permite propriului popor să îşi pună în valoare energiile creatoare şi să trăiască în bună stare. Nu am reușit să îi găsim pe acei oameni care nu doar se ascund în funcția publică, ci vibrează, au ocazia să facă ceva pentru semenii lor", a zis Cazanciuc.

De asemenea, senatorul PSD i-a menţionat pe câțiva dintre senatorii care "au scris istorie", respectiv. Nicolae Kretzulescu, Nicolae Rosetti-Bălănescu, Ştefan Golescu, Dimitrie Ghica, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Titu Maiorescu, Petre Carp, Mihail Kogălniceanu, Constantin Argetoianu, Nicolae Titulescu, Nicolae Iorga.

"Putem scris și noi istorie, astăzi?"

"Putem scris și noi istorie, astăzi? Dacă ne uităm la cele 15.000 de acte normative în vigoare, din care mare parte sunt legi, putem spune că şi clasa politică postdecembristă a scris ceva, mai ales în procesul de reconstrucţie a democraţiei în România. Auzim de multe ori că legile nepotrivite sunt de vină pentru că ceva nu merge bine în societate. Legile sunt adoptate pentru a ajuta bunul mers al vieţii, nu pentru a îl împiedica.", a spus Cazanciuc.

"De aceea, cred că avem datoria să verificăm cât mai curând, dacă mare parte din acest fond uriaş legislativ nu este căzut în desuetitudine. Am contactat de curând mai mulţi tineri creativi. Și sper să vă pot propune un proiect de asanare legislativă cu ajutorul inteligenţei artificiale!", a spus senatorul PSD Robert Cazanciuc.

"Stimați colegi, ne aflăm la final de mandat, în cea de-a noua legislatură. Încheiem o etapă și ne pregătim de alte proiecte în care trebuie să fie nu numai politice, de partid, ci și proiecte de țară. Momentele legislative curente din fiecare sesiune parlamentară se întrepătrund cu un moment constituțional. Legiuitorii sunt pregătiți să scruteze normativ cum va arăta România în următorii ani. În anul 2003, Constituția a trecut printr-un revizuire cu scop declarat, respectiv aderarea țării la Alianțele Euro-Alantice. De atunci, au mai fost clipe constituționale, dar care nu au pornit de la o nevoie reală a societății, ci au reprezentat doar instrumente în bătăliile politice interne. Evident, de aceea, au și eșuat.", a zis Cazanciuc.

"Avem misiunea aceasta"

"Cred că avem misiunea să regândim cadrul constituțional în vigoare, să facem o proiecție a revizuirii Constituției, pe câteva direcții principale, axate pe dezvoltarea viitoare a societății românești, ca o comunitate națională, pe deplin europeană și cu o identitate foarte clară! Un asemenea demers de a chema poporul să spună, printr-un referendum, va avea succes doar dacă va avea încredere în clasa politică care o reprezintă. Corpul electoral așteaptă ca cei care vor candida ca senatori să formeze o elită politică și intelectuală. Ne putem gândi ca un număr de senatori să gândească de drept acest mandat, cum însuși domnitorul Cuza a conceput Senatul, datorită unei experiențe îndelungate în funcții publice, de răspundere națională", a spus Cazanciuc.

"Lecţie de înţelepciune politică"

Fostul preşedinte al Senatului a amintit că democraţia parlamentară rămâne singura modalitate prin care decizia majorităţii "capătă voinţa legislativă naţională".

"Jubileul de 160 de ani de la înfiinţarea Senatului ne oferă tuturor o lecţie de înţelepciune politică, dar şi o misiune, pentru că, investiţi de naţiune cu mandatul de senator, să nu uităm că democraţia parlamentară, cu suişurile şi scăderile sale, rămâne singura modalitate prin care decizia majorităţii îşi pierde trăsătura de decizie politică şi capătă voinţa legislativă naţională. La mulţi ani, Senatului! La mulţi ani, România!", a transmis Cazanciuc.

VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News