Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Schwartz, economist: Avem probleme mai grave decât jocurile de noroc. Manolescu, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe: Dependența e doar percepție, în realitate nu știm numărul dependenților
În ultimele șase luni, au fost depuse în Parlament nu mai puțin de șapte inițiative legislative care vizează domeniul jocurilor de noroc, toate având ceva în comun: declarații privind adicția, statistici considerate a fi îngrijorătoare și, în egală măsură, lipsa unor analize ale impactului bugetar, ale schimbărilor urmărite și, cel mai important, cercetări realizate de specialiști în adicții.
Referitor la subiectul restricționării ori interzicerii domeniului de jocuri de noroc din România, Dan Schwartz, economist și consultant fiscal, este de părere că „atunci când vorbim despre politici fiscale, de promovare sau restricționare a unor activități economice, nu se pot emite decizii sau acte normative în lipsa unor studii de impact profesionist întocmite și care să furnizeze decidenților exact materia primă de care au nevoie. În ceea ce privește dependența de jocuri de noroc, vom vedea că avem de rezolvat probleme mult mai grave decât amplasarea jocurilor de noroc la anumite distanțe față de școli, spații de joacă sau chiar de localități”.
Ideea este împărtășită și de Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali din România si fost secretar se stat in Ministerul de Finanțe: „Societatea s-a dus într-o direcție în care pare că problema asta devine gravă și pare că sunt foarte multe persoane care sunt dependente, dar e doar percepție, în realitate nu avem studii, nu știm câți sunt dependenți. Soluțiile propuse (n.a. proiectele de lege depuse în Parlament) nu știm dacă sunt cele mai bune. Consider că este important să existe dialog cu toți factorii implicați, autorități, mediu privat, specialiști”.
Schwartz: „Vi se pare că ar fi rațional, din punct de vedere economic, să eliminăm barurile, restaurantele și supermarketurile pentru că vând alcool și țigări, iar minorii sunt expuși?”
Dan Schwartz atrage atenția asupra faptului că eliminarea jocurilor de noroc din interiorul localităților ori din proximitatea anumitor spații nu ar fi o decizie rațională și nici nu va avea efectul scontat: „Statisticile spun că tinerii sunt în mai mare măsură dependenți de tutun și alcool. Dacă eliminăm sălile de jocuri de noroc nu ar trebui să eliminăm și tutungeriile? Nici tutungeria nu are voie să vândă tutun minorilor, la fel cum nici jocurile de noroc nu sunt permise celor sub 18 ani. Nu ar trebui să eliminăm restaurantele, barurile și supermarketurile pentru că și ele vând băuturi alcoolice tari sau țigări? Prin urmare, ar trebui să eliminăm toate aceste centre de viciu din zona unde există copii și să le mutăm unde? Vi se pare o abordare rațională? Mie nu!”.
Aceste afirmații sunt întărite și de Aleksandr Kostjukevits, avocat, CCO și General Counselor într-o multinațională europeană, aflat într-o vizită de lucru în România: „Statisticile globale spun că tinerii - 18-24 ani - încep să joace mai întâi în online. Poate că trebuie redusă accesibilitatea lor în sălile de jocuri de noroc din stradă, dar nu este suficient, nu este o măsură matură pentru cei tineri”.
Kostjukevits este de părere că se vorbește foarte puțin în spațiul public despre efectele pe care legile propuse în Parlamentul României ar urma să le aibă și asupra loteriei naționale și că măsurile vor avea consecințe negative asupra angajaților din domeniu.
„Atunci când se vorbește despre jocuri de noroc ar trebui avut în vedere că jocuri de noroc înseamnă și loteria, iar dependența de jocul loto este o problemă la fel de mare, poate chiar cea mai mare și cu toate acestea oamenii continuă să joace. Dacă vorbim de minori, sunt de acord cu ideea că este nevoie de studii, dar nu puteți doar să copiați ceea ce există în alte țări și să vă așteptați la rezultate. Vă dau exemplul loteriei din Italia, care are restricții similare, cu distanță față de biserici, școli, stații de autobuz, de 200 de metri, nu 300 de metri și care a făcut imposibilă operarea industriei de jocuri de noroc în Roma. Același lucru se va întâmpla și în București, iar mulți angajați își vor pierde locurile de muncă și veți vedea consecințele negative”, susține Kostjukevits.
Jocurile de noroc, în cifre
Industria de jocuri de noroc plătește taxe zilnice de aproximativ 3 milioane de euro, având un grad de conformare de peste 98% și are mai mult de 40.000 de locuri de muncă asigurate. Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice, iar o contribuție de 0,5% din veniturile realizate merge către Fondul Cultural Național.
De asemenea, 1%, respectiv 0.2% din taxele prevăzute de legea specială a jocurilor de noroc merg către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic. Efectul jocurilor de noroc asupra economiei românești nu se limitează doar la plata taxelor, existând un impact major al acesteia și asupra altor ramuri ale economiei, printre care domenii precum real estate, marketing, contabilitate sau IT.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
aleksandr kostjukevits
camera consultantilor fiscali
dan manolescu
fondul cultural national
jocuri de noroc
