VEZI ȘI: Românul care l-a întâlnit pe Dumnezeu. Ce spune un mare scriitor

Mănăstirea Frăsinei reprezintă pentru mulţi credincioşi locul de comuniune a omului cu Dumnezeu. Retrasă între munţi şi străjuită de o parte şi de alta de păduri seculare, sihăstria monahală din Carpaţi a atras, încă din cele mai îndepărtate timpuri, sufletele însetate de linişte şi viaţă duhovnicească.

VEZI ȘI: Refugiu monden în comunism. Unde se ascundeau vedetele din România

De mănăstirea Frăsinei sunt legate multe întâmplări care pentru unii ar putea părea de-a dreptul cumplite. Scriitorul Dan Ciachir prezintă în volumul "Când moare o epocă" două lucruri care sunt cu desăvârșire interzise în acest loc: fumatul și intrarea femeilor în mănăstire.

"În eparhia episcopului Iosif Gafton se găsea mănăstirea Frăsinei, întemeiată de Sfântul Calinic de la Cernica. Ctitorul interzisese, sub incidența blestemului, fumatul ca și intrarea femeilor în mănăstire. Familiile de închinători se despărțeau la un kilometru de poarta chinoviei. Fetele și femeile rămâneau la un paraclis de lângă comuna Muiereasca de Sus, bărbații continuând drumul spre mănăstire. Rânduiala aceasta s-a păstrat și în timpul comunismului, mănăstirea Frăsinei fiind singura cu acest statut, în afara celor de la Muntele Athos. Pentru a arăta că nu îi este teamă, o activistă locală s-a deghizat în bărbat și a pătruns la mănăstire. La scurt timp după aceea și-a pierdut mințile. După o ispravă identică, o altă femeie s-a sinucis", scrie Dan Ciachir în cartea "Când moare o epocă".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News