Data publicării: 09.11.2016 16:53

„DADAnoNON” şi „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul românesc

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

DADAnoNON şi Acasă , două spectacole neconvenţionale şi provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori, precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu . Ambele spectacole se vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.

DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9 noiembrie, ora 19:30.

“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.

Citește și: Artişti vizuali pe simeze româneşti şi internaţionale

În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului 1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele «începuturile»?”, mărturisete Ilinca Stihi.

Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.

Citește și: Premieră cu "Bărbierul din Sevilla", la Opera Naţională Bucureşti

“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”, explică scenografa Imelda Manu.

Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de depersonalizare a individului.

Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.

O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori, stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta, care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.