Miza alegerilor anticipate din Baia Mare a fost mai importantă decât se observă din mass media. PDL a aplicat, în mic, strategia pentru 2012. Imposibil să câștige într-un oraș puternic afectat de criză, în care nici nu deținea primăria. Așa că a ales, ca primă etapă, un obiectiv pe care îl are și la generale: să împiedice USL să facă 50 plus unu la sută, din primul tur.  Redistribuirea opțiunilor, manevrele de culise și combinațiile lasă posibilitatea unei victorii în turul doi, când are sens și investiția masivă în voturi la bucată. La nivel macro, dacă USL nu obține jumătate plus un mandat, nu poate impune premierul, deci rămâne la mâna președintelui.

Pentru realizarea obiectivului, s-a mers pe fragmentarea voturilor: doi candidați anti-USL au fost ”împrumutați” de la PSD, unul de la PDL s-a dat independent, au mai venit verzii, albaștrii, ce s-a mai găsit pentru a împrăștia opțiunile electorale ale nemulțumiților. E drept că mașina de transformat bicicletele în buletine de vot n-a funcționat la turație maximă, așa cum s-a întâmplat prin comunele unde s-au mai derulat anticipate. Nu cred că e o problemă de fonduri. Aici a acționat un acord de tip precauție, ca la FMI. Era riscant să te filmeze jurnaliștii, iar ”organele” trebuiau să gireze o fraudă prea mare, ca să se încline balanța. În creierii munților sau în Deltă, mai merge. Într-o capitală de județ, e mai greu.

Ar fi fost vital pentru PDL să câștige, prin independenți, turul doi. Efectul vizat este numit ”Lippe-Detmold”, după localitatea cu 150.000 locuitori din Germania, din care a pornit, în 1932, valul seismic care i-a adus pe naziști la putere, un mai târziu. Înainte de Lippe Detmold, partidul era în cădere: pierduse 34 de locuri în Reichstag și două milioane de voturi, la anticipate. Întreaga forță a propagandei, toți ”tenorii” partidului, scrie Curt Reiss, s-au dus în micul orășel, ca să-și suțină candidatul în locale, care a și câștigat. Opinia publică a crezut că se întoarce roata, iar industriașii au reînceput să finanțeze partidul, care părea în creștere, asigurându-i forța necesară și, apoi, legitimitatea guvernării. Apropo de ”tenori”, cine reproșa generalilor PDL că stau în tranșee și-i lasă pe soldați în linia întâi, la televiziuni?

USL a câștigat din prima, la Baia Mare, datorită UDMR, care a refuzat să pună un candidat propriu, obligându-și electoratul să stea acasă. Cu 11 la sută mai mulți oameni la urne, care nu votau USL, era cert un al doilea tur. UDMR a respectat acordul local cu PNL, dar a dat și o demonstrație pentru alegerile din 2012. Amenințările consilierului prezidențial Sebastian Lăzăroiu au sens dacă ne gândim la frustrarea strategilor de la Cotroceni când au văzut că UDMR nu intră în cursă. Lăzăroiu a dat celebrul interviu în care spunea ceea ce știe toată lumea: UDMR nu s-a înscris la tribunal și ar putea fi desființată. Reacția Uniunii a fost atât de dură încât a dus la ”demisia” consilierului. Altfel, ar fi întors armele și ar fi mers, după debarcarea lui Boc, la suspendarea lui Băsescu.

Politica  forței, prin care s-a impus regimul lui Traian  Băsescu, are un prim eșec: a rămas și cu consilierul demis și cu primăria pierdută. Ungurii puteau juca la două capete: respectând acordul cu PNL, nu puneau un candidat propriu, dar respectând și înțelegerea cu PDL,  își sfătuiau oamenii să voteze. Nici nu mai conta cum. Cazul Baia Mare arată că actuala coaliție nu e setată decât pentru acest mandat. La alegeri, contorul se dă la zero. Iar dacă mai continuă loviturile din partea președintelui, și mai repede. Chiar dacă Uniunea e desființată, parlamentarii UDMR, aleși uninominal, își păstrează mandatul. Președintele, întors la popor, teamă mi-e că nu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News