Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 127 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 86 km est de Braşov, 95 km sud de Bacău, 101 km nord-est de Ploieşti, 108 km vest de Galaţi, 111 km nord-vest de Brăila şi 150 km nord de Bucureşti. Luni au mai avut loc încă două cutremure slabe, cu magnitudini de 2,9 şi 2,5.

În luna octombrie a acestui an, în România au avut loc 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 grade pe Richter.

Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonica a fost resimţită şi la Bucureşti.

Citește și - Bucureşti, capitala cu cel mai mare risc seismic. Cum a scăpat Palatul Victoria de celebra bulină roşie

Bucureşti este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. 18.000 de clădiri ar fi în pericol de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic. 

Nicolae Noica, academician şi directorul bibliotecii Academiei Române, a oferit mai multe detalii despre aceste lucruri în podcastul Avangarda, moderat de Ionuţ Vulpescu. 

"Ați absolvit construcții civile și industriale, în 1972, ați predat la Catedra de Statică și Inginerie Seismică, și ați promovat prima lege a calității în domeniul Construcțiilor, după 1990. Știm cu toții că Bucureștiul este o capitală cu un risc seismic enorm. Vorbiți, de multe ori, despre Bucureștiul uitat. Dacă ar fi după dvs., dacă ați putea decide astăzi în privința planului urbanistic al Bucureștiului, care ar fi primele lucruri pe care le-ați face?", a întrebat Vulpescu. 

Bucureşti, capitala cu cel mai mare risc seismic

"Aici sunt două aspecte pe care trebuie să le discutăm. Chestiunea aceasta a protecției seismice a clădirilor... Bucureștiul, așa cum s-a spus și în 1977, de marii specialiști care au venit aici, în țară – și a fost și Richter, eu am trăit perioada cu celebrele grade Richter – Richter a venit aici în țară și a spus: Bucureștiul e capitala cu cel mai mare risc seismic, și trebuie luate niște măsuri. Într-adevăr, s-au făcut atunci o serie de lucruri. Institutul de Cercetări în Construcții au realizat niște cercetări și au spus: 18000 de clădiri! Toate aceste documente se găsesc în arhiva INCERC-ului, astăzi INCERC Urban Project. Dar nu se mai uită nimeni la ele pentru că nu suntem învățați să învățăm din experiența trecută. Acum, în legătură cu această problemă, considerând-o extrem de gravă, în perioada când am fost la Minister, am promovat o hotărâre de Guvern în care, după ce am cercetat 100 de clădiri, am pus celebra bulină roșie.

Am pus-o la 100 de clădiri după ce s-a făcut expertiză de către specialiști. Nu am lăsat lucrurile numai așa, pe baza unor documente, ci am scos o hotărâre de Guvern. Am obligat Guvernul să se ocupe de această treabă, și creasem o lege pentru promovarea unui fond pentru protecția seismică, lege care a fost trecută în anul 2000 de Senat. A ajuns în Camera Deputaților și din diverse considerente, după 2002-2003 a fost retrasă și nu s-a făcut nimic. Pentru că problema se pune așa: oamenii care stau în aceste clădiri, nu ei sunt vinovați. Și nu au posibilitatea să plătească să le consolideze. Știți că a fost o perioadă când erau chiriași, apoi, în 1991, a apărut legea prin care chiriașul poate să își cumpere apartamentul. Au cumpărat și apoi statul a zis: „acum sunteți proprietari!”. Total cinic și incorect!", a replicat Noica. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News