Cutremur în Gorj, urmat de sute de replici. Dragoș Toma (INFP): Nu trăiam atunci, dar au mai fost. Ziarele vremii au consemnat
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Dragoș Toma, cercetător la INFP, a vorbit despre cutremurele din județul Gorj.

Pe 13 și 14 februarie 2023, două cutremure, unul cu magnitudine 5,2 și altul cu magnitudine 5,7, s-au produs în județul Gorj. Acestea au produs daune materiale în județ și au provocat panică în rândul populației, dar ceea ce a atras atenția opiniei publice, dar și a seismologilor a fost numărul uriaș de replici, acestea ajungând până în prezent la câteva sute.

Dragoș Toma, cercetător la Institutul Național pentru Fizică a Pământului, a fost prezent în platoul Antena 3 CNN, la emisiunea Sinteza Zilei, unde a precizat că s-a mai întâmplat în istoria României să avem un seism puternic de suprafață care să fie urmat de sute de replici:

„E, totuși, ceva complet neobișnuit, 400 de replici. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată. Există vreo explicație pentru ceea ce noi nu am avut niciodată? Ce explicație aveți?“, a întrebat Mihai Gâdea.

„Asta pentru că nu am trăit niciunul dintre noi în anul 1916, când a fost un cutremur crustal în regiunea Făgăraș-Câmpulung, cam în zona barajului Vidraru. Există înregistrări, chiar am consultat ziarele respective, în 1916 era și primul Război Mondial, și se pare că și acel cutremur de 6,4 a fost urmat de sute de replici pe durata a multe săptămâni. La fel și în cazul cutremurelor din zona Banat, în 1991. Cutremure de 5,5, care au produs pagube și care au fost urmate de multe replici“, a spus Dragoș Toma.

CITEȘTE ȘI    -    Barajul din România situat pe o falie. Radulian: Un exemplu care nu e plăcut. În zonă se pot produce cutremure peste 6

Reamintim totodată că orașul Câmpulung din județul Argeș este traversat în zona de nord de o falie tectonică extrem de periculoasă care poate provoca seisme majore.

Zona seismică Făgăraș-Câmpulung este a doua zonă seismică majoră a țării, după regiunea Vrancea. Deși ponderea majoră în seismicitatea României este conferită de cutremurele intermediare (subcrustale, de mare adâncime) din Vrancea, totuși seismicitatea asociată surselor de cutremure crustale (de mică adâncime) din diferite alte zone ale țării, dar chiar și din Vrancea, nu este de neglijat.

CITEȘTE ȘI     -    Poetul rus Puşkin, martor al cutremurului catastrofic produs în Vrancea în 1802. S-a simțit până la Moscova

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel