Ministrul de Finanțe a ieșit și a anunțat, cu oarecare aplomb, că economia a crescut în mod spectaculos. Tot domnia sa a realizat un grafic în propriul excel, din care rezultă că perioada de comprimare economică ar trebui să fie minimă. În paralel însă, România s-a împrumutat la cote alarmante și la dobânzi usturătoare pentru a întreține un aparat bugetar care mănâncă peste 40% din resursele Guvernului. Ceea ce ne face sa ne întrebăm: până la urmă sunt bani, sau nu sunt bani? Și dacă sunt, pentru cine sunt ei, de fapt?

Un fel de alba neagra, dar cu miliarde

Contrar cărților bune pe care Guvernul le arată ostentativ, ca în cadrul unui joc de alba neagra în care experți în numere scot mereu în față ce este mai bun, pentru a păstra ce este mai rău palmat, este evident că economia nu merge chiar bine. Sunt peste un milion de noi șomeri care se chinuie să-și găsească un loc de muncă, în timp ce domeniul HORECA, cu tot cu relaxarea măsurilor, pierde în fiecare zi întreprinzători. Multe afaceri de mici dimensiuni se gândesc dacă mai are rost să deschidă acum, când, conform regulilor oficiale, numărul de mese este mult comprimat. Altele dau afară personal într-o veselie pentru a face față lunilor de inactivitate și lunilor ce vor urma, în care încasările vor fi reduse. Sigur, fiind IMM-uri, ar putea merge pe cartea IMM Invest. Însă, la o rată de acceptare a proiectelor de puțin peste 2% și la o acordare teoretică de credite la o valoare de doar 10% din totalul fondurilor gândite pentru program, pare că IMM Invest ar fi doar o investiție greoaie, un fel de robinet prin care fondurile nu curg cu urgența unor șuvoaie, ci doar picură, blocate fiind de birocrație și de aparenta lipsă de disponibilitate a Guvernului de a introduce cu hotărâre acești bani în piață.

Apoi, chiar dacă economia verificată de Ministerul de Finanțe și de Premier merge suspect de bine, tot ar fi nevoie de un plan de relansare economică, o spune chiar Orban, la care Guvernul se gândește de trei luni deja, fără a propune nimic. Un program tot mai ventilat de ajutorare a companiilor mari plutește în incertitudine, fiind sufocat de experiența nefastă și deloc mulțumitoare a IMM Invest.

Economia nu merge neapărat atât de bine

Pe fondul acestor discuții care animă jongleriile guvernamentale într-o zonă a extremelor, de la agonie la extaz, de la disponibilitate la blocaj, Orban a anunțat că n-ar fi bani pentru mărirea pensiilor. Impactul bugetar ar fi prea mare spune el, chiar dacă există o lege votată de Parlament în acest sens. Este o fractură logică în discursul guvernamental care ne prezintă un viitor foarte bun, doar că presărat cu șomaj în creștere, pensii care nu fac față nici măcar ratei reale de inflație și IMM-urilor românești care se îndreaptă spre prăpastie. 

Măsuri pentru unele crize

Singurul lucru evident din tot acest amalgam de contradicții spectaculoase este că banii gândiți până acum de Guvern vin să ajute doar mediul de afaceri. În siajul mediului de afaceri, care este un mecanism de animare a economiei stă, totuși, forța de muncă activă și personalul inactiv, ambele cu propria lor putere de cumpărare. Asupra acestor două motoare clare ale economiei, nu a fost realizată nicio analiză guvernamentală. N-am văzut încă un Guvern care să se uite la șomaj, la cei aflați în grupele de risc, la persoanele fără posibilități, n-am văzut o strategie de angajare în marile companii de stat care se ocupă de infrastructură, nici mijloace sau stimulente de încadrare în muncă necesare sectorului agricol sau de transporturi, care se zbat, inclusiv din lipsă de personal. Guvernul poate flutura pe la nasul românilor investiția deloc mică realizată în șomajul tehnic. Doar că ajutorul venit a fost gândit tot pentru a păstra business-urile în viață, pentru a nu crește rata falimentului și pentru a controla, cu stângăcie, o creștere și mai mare a șomajului. 

Urmând modelul brevetat al crizei din 2008, care a durat 10 ani, guvernul liberal vrea o infuzie de capital în companii, uitând că astfel de proceduri funcționează doar dacă fondurile aferente sunt consistente și introduse rapid, la volume mari. Avem zero măsuri pentru familii și pentru redresarea puterii de cumpărare și perspectiva unor reduceri de pensii. Pensiile reduse pentru consolidarea perspectivelor bugetare sustenabile arată bine doar pe hârtie. În fapt, pensionarii se vor trezi că trebuie să pună presiune financiară pe familiile lor sau pe stat acolo unde veniturile sunt minuscule. Această presiune va comprima puterea de cumpărare și mai mult, ceea ce va lovi în toate afacerile de retail, în toată zona HORECA, în toate domeniile economiei funcționale și, la sfârșitul trimestrelor glorioase anunțate de Guvern, în șansele PIB-ului de a se consolida. Așadar, măsurile luate de guvern sunt luate pentru unele crize, pentru cele de business. Pentru crizele sociale, familiale, pentru crizele de pe piața muncii efectivă, măsuri nu există. 

Acest articol reprezintă o opinie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News