Update

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizările USR în legătură cu proiectele de lege privind majorările salariale din sistemul public, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Uniunea Salvaţi România a depus două sesizări la Curtea Constituţională care vizează proiectele de majorări de salarii din sistemul public trecute prin Parlament.

Principalele argumente de neconstituţionalitate invocate în sesizări sunt: lipsa fişei financiare, încălcarea principiului bicameralismului, încălcarea procedurilor parlamentare de adoptare a legilor.

În proiectele de lege menţionate, iniţiatorii nu au indicat de unde vor fi luaţi banii, adică sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ce decurg din aplicarea noilor măsuri, susţinea USR.

Reprezentanţii acestui partid spuneau că încălcarea principiului bicameralismului a avut loc din cauză că parlamentarii puterii au venit la Camera Deputaţilor cu amendamente care nu au existat în forma de la Senat şi care au deturnat total scopul actului normativ aprobat, iar, în acest fel, Senatul nu s-a pronunţat pe aceste măsuri, iar rolul său a fost exclus din procesul de legiferare.

"Cea mai gravă încălcare a procedurilor parlamentare privind adoptarea proiectului Pl-x 21/2022 este că, la o săptămână după ce actul normativ a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, puterea a decis, sub pretextul existenţei unei aşa-zise erori materiale, modificarea legii prin introducerea în text a unei excepţii care prevede că se măresc şi indemnizaţiile tuturor demnitarilor. Or, Parlamentul, când a votat proiectul de lege, nu a aprobat aşa ceva", arăta USR.

Știrea inițială

Curtea Constituţională urmează să discute, miercuri, sesizările USR în legătură cu proiectele de lege privind majorările salariale din sistemul public.

Uniunea Salvaţi România a anunţat că a depus două sesizări la Curtea Constituţională care vizează proiectele de majorări de salarii din sistemul public trecute prin Parlament.

Principalele argumente de neconstituţionalitate invocate în sesizări sunt: lipsa fişei financiare, încălcarea principiului bicameralismului, încălcarea procedurilor parlamentare de adoptare a legilor. În proiectele de lege menţionate, iniţiatorii nu au indicat de unde vor fi luaţi banii, adică sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ce decurg din aplicarea noilor măsuri, susţine USR.

Reprezentanţii acestui partid spun că încălcarea principiului bicameralismului a avut loc din cauză că parlamentarii puterii au venit la Camera Deputaţilor cu amendamente care nu au existat în forma de la Senat şi care au deturnat total scopul actului normativ aprobat, iar, în acest fel, Senatul nu s-a pronunţat pe aceste măsuri, iar rolul său a fost exclus din procesul de legiferare.

'Cea mai gravă încălcare a procedurilor parlamentare privind adoptarea proiectului Pl-x 21/2022 este că, la o săptămână după ce actul normativ a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, puterea a decis, sub pretextul existenţei unei aşa-zise erori materiale, modificarea legii prin introducerea în text a unei excepţii care prevede că se măresc şi indemnizaţiile tuturor demnitarilor. Or, Parlamentul, când a votat proiectul de lege, nu a aprobat aşa ceva', arată USR.

CCR discută și sesizarea privind legea referitoare la programul de gestionare a câinilor fără stăpân

Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu legea referitoare la programul de gestionare a câinilor fără stăpân.

Şeful statului a transmis o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Klaus Iohannis arată că, în principal, legea creează cadrul care să permită şi consiliilor judeţene implicarea în organizarea şi finanţarea din bugetul propriu a campaniilor de sterilizare a câinilor cu stăpân ce aparţin rasei comune sau a metişilor acestora aflaţi pe raza unităţilor administrativ-teritoriale pe care le gestionează, precum şi obligaţia consiliilor judeţene de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

În prezent, aceste responsabilităţi se află în sarcina exclusivă a consiliilor locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

'Având în vedere conţinutul normativ al art. I pct. 4 şi pct. 5 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, apreciem că acestea contravin art. 1 alin. (5), art. 20 alin. (2), art. 34 şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României', susţine preşedintele Iohannis în sesizare, precizând că Parlamentul i-a transmis actul normativ, în vederea promulgării, pe 9 iunie. Şeful statului precizează că, în ceea ce priveşte vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie, OUG 155/2001 prevedea la art. 134 că vaccinarea acestora se efectuează numai după identificarea lor şi aminteşte că CCR a declarat neconstituţională sintagma 'numai după identificarea acestora'.

Preşedintele Iohannis indică faptul că, potrivit iniţiatorilor, prin legea supusă controlului de constituţionalitate s-a avut în vedere corelarea prevederilor OUG 155/2001 cu Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente. Astfel, actul normativ prevede că 'Vaccinarea antirabică a câinilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente'.

Şeful statului arată că, astfel, vaccinarea antirabică a câinilor (cu sau fără stăpân) se va realiza în conformitate cu dispoziţiile din regulamentele europene antereferite, respectiv: în cazul câinilor cu stăpân, doar pe animale de companie care sunt în prealabil identificate, iar în cazul altor câini, vaccinarea antirabică va trebui să se bazeze pe riscuri şi să fie efectuată cu scopul de a proteja oamenii împotriva expunerii la virusul rabic.

'Aşadar, vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân se va realiza numai dacă este îndeplinită şi condiţia referitoare la identificarea prealabilă. Însă, condiţia identificării prealabile vaccinării antirabice a câinilor cu stăpân vine în contradicţie cu standardul de protecţie, mai ridicat, a dreptului la ocrotirea sănătăţii, astfel cum acesta a fost stabilit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 23/2018', menţionează preşedintele Iohannis. Şeful statului subliniază că dreptul la ocrotirea sănătăţii, ce este recunoscut şi la nivel european, implică dreptul oricărei persoane de a avea acces la măsuri preventive în materie de sănătate, inclusiv la măsuri de prevenire a bolilor.

'Obligaţia pozitivă a statului de a proteja sănătatea publică include şi vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân, independent de operaţiunea de identificare a acestora', spune Iohannis. El afirmă că, în condiţiile în care legea nu distinge între categoriile de câini vizaţi de acţiunile de vaccinare antirabică (cu stăpân sau fără stăpân), legiuitorul avea obligaţia să se asigure că sunt respectate toate garanţiile de protecţie a dreptului la ocrotirea sănătăţii şi că este posibilă aplicarea celui mai înalt standard de protecţie, în conformitate cu principiul mitior lex, în cazul vaccinării antirabice a câinilor cu stăpân.

'Or, în această materie, instanţa constituţională a stabilit, în privinţa vaccinării antirabice a câinilor cu stăpân, un standard de protecţie mai ridicat, necondiţionând vaccinarea acestora de identificarea lor prealabilă. Aşadar, prin trimiterea necircumstanţiată la norma europeană, legiuitorul a ignorat un standard intern de protecţie mai ridicat, aspect ce contravine art. 1 alin. (5), art. 34 şi art. 147 alin. (4) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţie', indică preşedintele Iohannis. Şeful statului precizează că prin această lege se modifică regimul sancţionator al faptelor de încălcare a obligaţiilor de vaccinare antirabică a câinilor, eliminând din conţinutul normativ faptul că încălcarea obligaţiilor privind vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News