Întrebarea tot mai des auzită în toată lumea astăzi, când se numără decesele cu miile, este ce va fi peste 3 luni de zile, cum va evolua pandemia Covid-19. Bogdan Chirieac răspunde, într-un editorial scris pentru DCNews.ro, pe care îl prezentăm în această pagină.

 

Cum vom trăi peste trei luni

 

România va fi, cel mai probabil, tot în carantină. Starea de urgență s-ar putea ridica în cel mai bun caz în iunie și într-un caz mai realist în august sau chiar mai târziu. Vestea bună este că, până în toamnă, va exista cu siguranță un tratament destul de eficient și poate că, în același timp, deși ceva mai târziu, un vaccin.

Cum va trăi lumea după Covid-19? Se fac tot felul de scenarii apocaliptice cu China și Rusia care vor deveni noile puteri mondiale sau cu destrămarea Uniunii Europene. Cu siguranță, ordinea mondială actuală nu se va schimba sau mai bine zis va dura mulți ani până vor avea loc modificări fundamentale. Uniunea Europeană va exista în continuare, fiindcă nu există altceva care să-i ia locul.

 

Bursele, mai puțin afectate ca în 2008

 

Criza economică mondială ne va lovi însă la fel de puternic precum pandemia Covid-19. Se pot face deja unele estimări, atât pe plan mondial, cât și pentru România, plecând de la precedenta criza economică din 2008-2012. 

Astăzi, când scriem, bursele mondiale au pierdut peste 6.000 de miliarde de dolari. Situația era și mai dramatică, dacă SUA și UE nu anunțau programe de sprijin de mii de miliarde de dolari. Pe măsură ce criza va lovi SUA, bursele se vor micșora și mai mult. Totuși, rămânem încă departe de suma de 50.000 de miliarde de dolari volatilizați din burse în criza din 2008. Șomajul va creşte în toată lumea occidentală și va fi, inclusiv pentru mulți romani din diaspora, o provocare să-și mai găsească un job bine plătit. Experții marilor publicații economice internaționale apreciază că, după încheierea pandemiei, economia mondială își poate reveni într-un interval de 18-24 de luni. 

 

Trei țări din Europa depind de muncitorii români

 

Foarte multe state vor cunoaște foametea și mișcări sociale ample. În Uniunea Europeană nu va fi foamete, dar cel mai probabil vor fi disfuncționalități de aprovizionare. Italia, Spania sau Franța depind mult de lucrătorii agricoli sezonieri din România, Bulgaria sau Polonia. Absența posibilității de mișcare va duce la pierderea unei părți importante din recoltă și la o diminuare substanțială a disponibilului de proteină animală. România importă 70% din necesarul alimentar, precum și cea mai mare parte a cărnii de porc și a produselor derivate consumate în țară. În Uniunea Europeană se va pune problema unei integrări mai strânse, în ciuda faptului că pe timpul pandemiei Europa a fost orice altceva în afară de Uniune. 

Necesarul de finanțare pentru SUA și UE va fi rezolvat de Federal Reserve pentru dolar și BCE pentru euro. Pe scurt, piața va fi inundată de lichiditate și credite cu dobândă zero. Pe scurt, la o prima aproximare,  dacă pandemiei i se găsește leacul la sfârșitul anului în curs, până la sfârșitul lui 2022 omenirea își va fi revenit. 

 

Localele și parlamentarele, în iunie-noiembrie 2021

 

Ce va face însă mult încercata Românie? În primul rând, este bine ca românii să nu se aștepte la nimic bun din partea guvernului Orban-Cîțu. Ca urmare, în România salvarea poate fi mai mult una individuală sau în cadrul unor organizații cu capitalizare bună decât una colectivă. Pe scurt, se va trece prin fazele prin care românii au trecut începând cu 2010. Și aici sunt însă niște particularități. Cu siguranță alegerile locale nu vor mai avea loc în iunie. Se discută acum ca alegerile parlamentare și locale să aibă loc fie la sfârșitul toamnei, fie în iunie anul viitor. Există numeroase exemple de amânare a scrutinelor electorale în toată lumea occidentală, cel mai bun exemplu fiind Marea Britanie care și-a amânat cu un an alegerile locale. Prestația dezastruoasă a lui Orban riscă să distrugă PNL, la fel cum s-a întâmplat cu PD-L în 2012. Ca urmare, s-ar putea ca PNL și Klaus Iohannis să dorească să separe anul viitor localele de parlamentare, astfel încât localele să aibă loc în iunie și parlamentarele în noiembrie. Asta ar însemna prelungirea mandatelor cu un an, atât pentru aleșii locali, cât și pentru parlamentari. Detaliile legislative urmează să fie puse la punct.

 

Deficitul, peste 8%. Vor fi tăiate sporurile, nu salariile

 

Din punct de vedere economic, Bugetul Orban stătea oricum pe un butoi cu pulbere. Cheltuielile prevăzute pentru acest an, pe scurt, sunt de 400 miliarde lei. Veniturile bugetare sunt de 350 de miliarde. Prin închiderea practic a activității economice se estimează venituri de 250 de miliarde. Deficitul ar urma să fie de peste 8%. Probabil scenariul este prea optimist. România ar putea să nu mai încaseze la buget nici 200 miliarde. Ca urmare, nu va mai avea loc niciun fel de majorare de pensii cu 40% la 1 septembrie. Este și motivul pentru care PNL dorește amânarea parlamentarelor. Vrând-nevrând, guvernul Orban va trebui să limiteze cheltuielile bugetare. Cum, în cazul medicilor, polițiștilor sau militarilor, nu poate fi vorba de o afectare a veniturilor, probabil că administrația va avea cel mai mult de suferit. Probabil că nu vor fi tăiate salariile, ci veniturile, prin anularea sau diminuarea semnificativă a diverselor sporuri. Să nu uităm că în 2010 Traian Băsescu a tăiat cu 25% salariile tuturor bugetarilor. Nici Klaus Iohannis, nici Ludovic Orban nu-și permit să mai facă lucrul acesta. 

 

Prețul caselor se va prăbuși

 

Deși, în prima etapă, în România va avea loc o deflație, prețurile la alimente și la dezinfectanți sau articole medicale vor creşte substanțial. Prețurile proprietăților se vor prăbuși. Lumea nu va mai cumpăra locuințe, chiriași din blocurile de birouri vor pleca din cauza închiderii activității, investițiile se vor dirija în special către piețele dezvoltate și mult mai puțin pe piețele emergente din Europa de Est. Probabil că euro va fi schimbat în România cu mai mult de 5 lei. Firește că o țară cu astfel de rezultate va fi retrogradată de agențiile de rating, fapt care va împiedica România să se împrumute pe piețele internaționale la dobânzi cât de cât decente. Cu alte cuvinte, începând din vară românii vor fi plătiți raportat la euro cu mai puțin bani, dar în schimb vor cheltui mult mai mult pe mâncare și servicii. Asta pe fondul scăderii semnificative a valorii proprietăților imobiliare.

 

Klaus Iohannis poate evita catastrofa națională

 

De aici încolo există două posibilități, România depinzând de încrederea pe care Klaus Iohannis o are în Occident. Pe scurt, ţara noastră se îndreaptă către catastrofă. În schimb, lucrurile pot deveni cât de cât suportabile, dacă președintele va obține pentru noi de la Berlin aceleași condiții de creditare pe care le au țările din zona euro. Desigur că din punct de vedere legislativ lucrul acesta este imposibil astăzi. E adevărat însă și că tot ceea ce trăim astăzi era de neimaginat cu numai două luni în urmă. Pe scurt, în 2010, România a împrumutat de la FMI și Banca Mondială 20 miliarde de euro, la o dobândă acceptabilă. În condiții de dezastru, România are nevoie astăzi de câteva zeci de miliarde de euro din partea Băncii Centrale Europene, la dobândă zero sau pe aproape. Practic, statele din zona euro așa vor fi împrumutate de la Frankfurt. Dacă țările din Est, inclusiv România, nu vor beneficia de privilegiul de a emite obligațiuni de stat în schimbul cărora să primească bani lichizi, România poate aluneca înapoi cu 20 de ani. 

În mod real, președintele Iohannis are o mare credibilitate în cancelariile occidentale. Nu este o persoană sociabilă. Izolarea provocată de Covid-19 probabil că nu înseamnă o schimbare de program a domniei sale. Se comportă exact ca înainte. Faptul că este etnic german a însemnat o credibilitate mult mai mare, atât în ochii românilor, dar mai ales în ochii Occidentului. Până acum, această credibilitate a funcţionat prea puțin. Acum este însă un moment crucial. Președintele trebuie să convingă zona euro să ne dea un împrumut de 20-30 de miliarde de euro, cu o dobândă nesemnificativă. Fără aceste resurse, în România riscăm să apară mișcări devastatoare de stradă, care nu vor face altceva decât să înrăutățească și mai mult situația. 

Probabilă că românii care au astăzi în mână 1.000 de euro vor mai putea să cumpere cu ei, peste un an de zile, ceea ce astăzi cumpărau cu 7-800 de euro. Important este însă ca supraviețuitorii pandemiei să reconstruiască lumea în care trăim, iar românii să conștientizeze mult mai mult decât au făcut-o până acum că votul trebuie exprimat pe logică și nu pe emoție. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News