Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum va arăta Marea Gradină Centrală și cum va crește prețul apartamentelor în sectorul 5
Autor: Ovidiu Raețchi | Categorie: Politica
Poate suna excentric sau bizar, insa este un obiectiv perfect legitim ca pana in anul 2020 sectorul 5 sa devina capitala politica, spirituala si “verde” a Romaniei. Un singur proiect urbanistic major asigura, de altfel, unirea acestor obiective pentru sectorul 5 in intervalul 2016-2020: Marea Gradina Centrala a Capitalei.
Proiectul, care ar face din Bucuresti cel mai verde oras al sud-estului european, comparabil cu Viena, prevede impadurirea dealului Arsenalului (fostul cartier Uranus) in toate cele trei segmente actuale: parcul Izvor, casa Academiei si parcul Parlamentului. Situatia la zi este deprimanta: parcul Parlamentului este inchis accesului public, fiind plin de maidane insalubre care justifica cumva “paza demnitarilor”; parcul Izvor este aproape abandonat; Casa Academiei a devenit un adopost al cainilor fara stapan, nefiind terminata dupa 1989, in timp ce loturile de pamant din jurul sau nu pot fi oricum utilizate de proprietari deoarece sunt asociate spatiului verde.
Concomitent cu impadurirea, actualul gard al Casei Poporului ar urma sa fie daramat sau, oricum, deschis pentru public si segmentat cu numeroase porti de acces. E vorba, in fond, si de indepartarea unui simbol pregnant ceausist – Zidul (The Wall) care desparte nomenclatura de cetateni.
Aceasta Mare Gradina Centrala, care ar inzeci practic spatiul verde din partea aglomerata a Capitalei, ar conecta intr-o mare axa centrala si Cismigiul, aflat in zona superioara a orasului, dar si Parcul Carol si Parcul Tineretului, aflate in sud; “braul ecologic” astfel obtinut ar echilibra poluarea unui oras supraglomerat si inghesuit.
Marea Gradina Centrala este proiectata in stil englezesc, Palatul Bragadiru urmand sa devina un pavilion al sau – iar Piata de Flori, refacuta ca spatiu de pitoresc balcanic, fiind menita sa-i ofere “brandul” european.
Proiectul este, de altfel, compatibil cu doua mari constructii care vor face din zona Parlamentului un pol esential de dezvoltare: axa Berzei-Uranus-Viilor-Giurgiului (care va refluidiza organic transferul auto Nord-Sud in Capitala) si Catedrala Mantuirii Neamului, care va aduce, alaturi de Palatul Parlamentului si de Marea Gradina Centrala, mii de turisti zilnic in sectorul 5.
Strapungerea traficului prin dealul Arsenalului si explozia turistica generata de Catedrala Mantuirii Neamului vor aduce, incepand cu anul 2019 (in functie de evolutia lucrarilor) o crestere semnificativa a preturilor pentru case si apartamente in nordul sectorului 5, antrenand si dezvoltarea zonelor Rahova si Sebastian. Efectele “recentrarii” Bucurestiului in sectorul 5 (capitala politica prin Palatul Parlamentului, capitala spirituala prin Catedrala Mantuirii Neamului si capitala verde prin Marea Gradina Centrala) vor fi asadar majore inclusiv in termeni economici.
Am discutat deja toate aceste directii de dezvoltare cu nume importante ale arhitecturii romanesti, precum prof. dr. arh. Dorin Ştefan, arhitectul Mario Kuibus, architectul Bogdan Traian Bogoescu, Vera Dobrescu, lector universitar si expert in peisagistică, inginerul Dan Ghelase, proiectantul Adrian Ilie, consilierul general Catalin Campeanu, dar şi cu reprezentanţi ai societăţii civile printre care Andrei Bârsan, preşedintele Asociaţiei “Bucureştiul meu drag”.
Avem insa nevoie si de un acord politic larg pe subiect, motiv pentru care am propus tuturor candidatilor la Primaria Sectorului 5 sau la Primaria Capitalei sa semneze un Pact pentru Marea Gradina Centrala.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
marea gradina centrala
ovidiu raetchi
palatul bragadiru
parc carol
parc izvor
parcul tineretului
piata flori
proiect pnl
sector 5
zid parlament
