Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum trebuie o femeie să se îmbrace pentru a nu „merita” să fie hărțuită. Ionela Băluță (cercetător): Românii încă sunt de părere că bărbații au nevoi sexuale diferite față de ale femeii
Foto: Pexels
Profesoara universitară Ionela Băluță a vorbit despre stereotipurile de gen care stau la baza perpetuării actelor de violență, inclusiv a agresiunilor sexuale și a violurilor, în țara noastră.
Adesea auzim justificări din partea societății asupra agresiunilor sexuale. Potrivit unui barometru publicat anul trecut, unul din cinci români consideră că e acceptabil inclusiv ca o femeie să fie violată dacă merge acasă la un bărbat, singură.
Stereotipurile de gen stau la baza abuzurilor sexuale
Întrebată cum ar trebui să le fie comunicată românilor existența unei linii roșii în ceea ce privește acceptarea hărțuirii sexuale, în rândul societății per-ansamblu, profesoara Ionela Băluță, care a coordonat cercetarea citată alături de profesorul Claudiu Tufiș, a răspuns:
„În primul rând trebuie început din școală, de la educația formală. E destul de greu să atingi toată populația cu același discurs, în momentul în care am ajuns deja la o vârstă adultă. Dar unul dintre rolurile școlii este și acela de a transmite niște valori civice, societale, care să consolideze proiectul democratic. Trebuie să ne oprim din a mai transmite toate stereotipurile de gen prin școli, precum cele legate de faptul că fetele ar fi sensibile, plângăcioase și trebuie salvate și protejate de băieți. Cât despre ideea că băieții nu au voie să plângă, la fel, consider că este un tip de violență psihologică asupra lor, de această dată. Consecința este că ei învață să-și ascundă sentimentele și sunt încurajați, prin basme ,jocuri și manuale să fie războinici și bătăioși. Există niște modele de comportamente - fetele trebuie să fie tandre și afective, iar băieții trebuie să se bată și să își apere țara, onoarea, proprietatea. În această idee de proprietate mulți consideră că poate intra și femeia.
Foto: Ionela Băluță
Câtă vreme nu vom stopa aceste stereotipuri e foarte greu să spunem, printr-un discurs nediferențiat pe categorii sociale și grupe de vârstă, că fata ar trebui să se poată îmbrăca așa cum își dorește, respectând, desigur, ce scrie în lege sau în regulamente specifice ale unor instituții. Dincolo de obligația de decență în spațiul public, valabilă pentru toți cetățenii, atâta vreme cât un băiat poate ieși doar în short, la bustul gol, vara, fără să fie agresat de vreo femeie, de ce o femeie care iese în pantaloni scurți și în maieu îl provoacă pe un bărbat? Până la urmă avem aceleași dorințe sexuale. Dar aici intervine și o altă problemă, pentru că în cultura românească avem continuarea unui discurs medical (fals) din secolul al XIX-lea, care spunea că bărbații au nevoi sexuale diferite față de ale femeii.
Să nu uităm că subiectul plăcerii sexuale a femeilor a fost adus în discuție abia în anii 1970, de către feministele din SUA. Până atunci nimeni nu vorbea despre asta, nici în spațiul medical, nici în literatură. Este vorba despre un grup de feministe care a scris o carte tradusă pe urmă în zeci de limbi - Our Bodies Ourselves. Ele au explicat anatomia sexuală a femeilor și au vorbit despre plăcerea sexuală a femeilor. Noi perpetuăm stereotipul potrivit căruia femeile nu au dorințe și plăcere sexuală, ci numai bărbații, iar aceștia nu își pot stăpâni plăcerile din cauza biologiei. Așa pot fi justificate situațiile cu partenere multiple, relații sexuale dictate de “pofte”… e un discurs foarte răspândit în continuare.
Dacă nu-l deconstruim e foarte greu să mergem și să spunem că de fapt problema nu e cu femeia care iese singură la ora nouă seara. Că așa iese și bărbatul, dar nu i se întâmplă nimic. Nu îl violează nimeni. Problema nu e nici cu femeia care iese în fustă scurtă, pentru că și bărbatul iese în short fără să-l violeze cineva. Problema este o cultură sexistă și misogină care obiectifică corpul femeii și îl transformă în obiect sexual”.
Cum le poate fi explicat consimțământul sexual oamenilor din medii defavorizate?
Întrebată cum poate fi comunicat în mediul rural un astfel de mesaj, Ionela Băluță a declarat că „de aceea trebuie început din școală. Educația sexuală, educația pentru diversitate, educația pentru toleranță, toate acestea pot ajuta. Copiii au asimilat mai puține stereotipuri de gen și este mai ușor să schimbi reprezentările și comportamentele de la grădiniță sau din școală, într-un mod adaptat vârstei. Subliniez acest lucru pentru a combate propaganda anti-gender, care împrăștie informații false cum că dacă le vorbim copiilor de la grădiniță despre consimțământ și sexualitate e ca și cum i-am învăța să facă Kama Sutra. Nu, abia prin educație sexuală putem evita numărul mare de mame adolescente, putem preveni și diminua agresiunile sexuale și violurile.
Foto: Pexels
Prima soluție, chiar dacă va dura, este prin educație. Altminteri, dacă vrem să intervenim acum, în anumite comunități, discursul trebuie să fie diferit și adaptat. Uneori trebuie mers pe ceea ce recunoaște și înțelege fiecare grup social. Eu dacă aș merge în rural nu aș explica așa cum îți explic ție, ci mai degrabă aș da exemple legate de situația lor de viață. Aș spune - „uite, fata ta s-a îmbrăcat astăzi elegant, a ieșit în oraș, dar dacă un bărbat de pe stradă consideră că e prea sexy, ție ți s-ar părea normal să fie violată?”. Atunci când oamenilor le dai exemple din familie, din mediul lor, prin situații care i-ar afecta direct, înțeleg și sunt mult mai deschiși. În felul acela poți să le explici că e în interesul tuturor să schimbăm niște mentalități, niște stereotipuri. Fără un mesaj adaptat riscăm să facem mai mult rău, pentru că ideile noi sperie, iar în general sunt respinse. Fiecare om are o reacție de respingere în fața unei provocări noi”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
