Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum trebuie îngrijit pacientul, la sfârșitul vieții, în spital. Ce spune Codul de deontologie medicală propus de Colegiul Medicilor din România
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Plecând de la cazul controversat al morților suspecte de la Spitalul Pantelimon și modul de acțiune al celor două doctorițe arestate pentru că ar fi scăzut intenționat doza de noradrenaliă anumitor pacienți, lăsându-i să moară, iată ce arată propunerea Colegiului Medicilor, pe care politicienii nu și-o asumă . Propunerea este din februarie și se ridică inclusiv problema resurselor pentru alți pacienți, cu mai multe șanse la viață.
Se ridică problema cui dai asistența scumpă și resursele puține? Alegi să ții un pacient timp de șase ani, pe aparate, sau dai asistență altor pacienți, cu mai multe șanse la viață? Un pat la ATI costă cât 30 într-o secție normală. Aceste probleme au fost transferate medicilor, fără să și le asume politicienii. Astfel, se dorește o reglementare asumată de politicieni, nu de medici.
Ce prevede articolul 28. Medicina la sfârșitul vieții, din Codul propus de deontologie medicală:
(1) În cazul pacienților la finalul vieții, medicul, în limita competenţelor sale, are datoria de a asigura îngrijiri paliative și terminale și de a asista moral pacientul și familia, cu acordul pacientului (conform Ordinului MS 253/2018).
(2) Medicul, ținând cont și de voința pacientului, se va abține de a utiliza mijloace terapeutice disproporționate sau inutile față de starea și prognosticul infaust al acestuia.
(3) Prioritizarea îngrijirilor paliative și terminale, cu oprirea tratamentelor curative se poate face atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognosticului pacientului.
(4) Medicul nu va discrimina pacientul pe criterii de diagnostic și prognostic infaust.
"Activitatea profesională a medicului trebuie să fie dedicată apărării vieții, sănătăți"
De asemenea, în același document este prevăzut, la articolul articolul 2. Scopul și rolul profesiei medicale, că "activitatea profesională a medicului trebuie să fie dedicată apărării vieții, sănătății și drepturilor fundamentale ale ființei umane."
Mai departe, la articolul 5. Primordialitatea interesului și a binelui ființei umane, se subliniază faptul că "în deciziile sale diagnostice sau terapeutice, medicul trebuie să se asigure că viața, sănătatea și drepturile pacientului primează în raport cu interesul societății sau al științei."
În articolul 6. Obligația respectării normelor profesionale și de conduită, se prevede faptul că "medicul trebuie să depună toate diligențele și să se asigure că deciziile profesionale pe care le ia și intervențiile medicale pe care le realizează respectă normele profesionale și cele de conduită, în funcție de specificul fiecărui caz."
Potrivit articolului 7. Caracterul liberal al profesiei medicale și independența profesională, (1) Medicul este dator să își apere independența profesională și să respingă în actul medical sau în decizia profesională orice ingerință din rațiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ. (3) Medicul are libertatea de a lua deciziile cu caracter medical pe care le consideră necesare pentru tratarea pacientului, în limitele legii, ale competenței profesionale dobândite și în acord cu standardele de bună practică în vigoare.
Ce spun procurorii
Procurorii spun că, în lunile martie și aprilie, medicii au redus doza de noradrenalină, esențială pentru menținerea tensiunii arteriale, unui pacient aflat la terapie intensivă, ceea ce a condus la stopul său cardio-respirator.
"Având ca scop provocarea decesului unor pacienţi care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menţinerea în viaţă, acestea au conceput şi pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale), cu consecinţa scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator.
În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16,45, cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie", spun anchetatorii, potrivit Agerpres.
De asemenea, pe 4 aprilie 2024, la ora 13,17, cele două doctoriţe, "profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (acelaşi pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15,00".
Cum a început totul
Investigația în acest caz a început în urma unei plângeri depuse de Camelia Stămătoiu, director de îngrijiri la Spitalul Sf. Pantelimon. Ea a informat procurorii că, pe 10 aprilie, a fost contactată de o asistentă medicală, care i-a dezvăluit că, între 4 și 6 aprilie, aproximativ 20 de pacienți din secția ATI a spitalului au decedat. Acest lucru ar fi fost cauzat de faptul că medicii de gardă, Maria Miron și Mirela Păiuș, au redus doza de noradrenalină administrată unor pacienți, de la 15-20 ml/h la 1 ml/h sau au înlocuit-o complet cu ser fiziologic.
Pe 8 august, doctoriţele Maria Miron, acuzată de omor calificat şi tentativă la omor calificat, şi Mirela Păiuş, acuzată de omor calificat, ambele cu premeditare, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Au ontestat decizia Tribunalului Bucureşti, urmând ca procesul să aibă loc pe 20 august la Curtea de Apel Bucureşti.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
