Oamenii care trăiau în urmă cu aproximativ 9.000 de ani în sudul Chinei au învăţat să producă bere din plante cultivate, potrivit descoperirilor realizate în timpul unor excavaţii în situl Qiaotou din oraşul Yiwu, supranumit supermarketul lumii, situat în provincia Zhejiang din estul Chinei, relatează agenţia de presă Xinhua citată de Agerpres.
Dovezi timpurii ale consumului de bere au fost descoperite într-o veche movilă din zona sitului, în care au fost identificate urme de amidon, fitolit şi ciuperci în vase de ceramică.
Rămăşiţe fungice, care sugerează o abundenţă de mucegaiuri şi drojdii, s-au dovedit a fi apropiate de microorganismele utilizate în prezent la fabricarea vinului în Asia de Est şi Asia de Sud-Est.
VEZI ȘI: Țuică de casă. Ce se întâmplă în corpul tău când bei un păhărel
Cum era produsă berea acum 9.000 de ani
Tehnicile străvechi sunt, de asemenea, similare cu metodele tradiţionale utilizate în prezent la prepararea vinului de orez în Yiwu. Este posibil ca oamenii din acea epocă să fi descoperit drojdiile în culturile mucegăite, a spus Wang Jiajing, unul dintre cercetătorii implicaţi în acest studiu.
Două schelete au fost descoperite de asemenea în acest sit şi ar putea fi cele mai vechi rămăşiţe umane găsite în Zhejiang. Populaţiile umane din acea perioadă fi putut să folosească vinul în timpul ritualurilor, inclusiv la sacrificii şi înmormântări.
La acea vreme, locuitorii din zonă abia începuseră să cultive orezul sălbatic, iar producţia de cereale era relativ redusă, ceea ce făcea ca băuturile alcoolice să fie considerate un lux, potrivit cercetătorilor.
Situl Qiaotou, unde excavaţiile au debutat în 2014, aparţine unei culturi neolitice, cunoscută sub numele de Shangshan, care îşi are originea în zonele inferioare ale fluviului Yangtze, cea mai lungă cale navigabilă din China. Potrivit estimărilor, cultivarea orezului ar fi început în siturile populaţiilor Shangshan. Rezultatele studiului au fost publicate în revista ştiinţifică PLOS ONE.
Peste 10 miliarde de lei, cheltuiţi pe bere în România în 2020
Conform unei analize a companiei de cercetare de piaţă Euromonitor, citată de Ziarul Financiar, românii au cheltuit 10,5 miliarde de lei pe bere anul trecut, dintre care 7,9 mld. lei în retail şi 2,6 mld. lei în HoReCa. Cifrele se referă la vânzările de bere, adică la sumele plătite de oameni în magazine şi restaurante.
Este astfel vorba despre preţuri cu TVA, cu adaos comercial, nu despre cele de fabrică. De aceea, valoarea e diferită de businessul cumulat la producătorilor de bere. Preţul de la poarta fabricii poate fi de două-trei sau chiar patru-cinci ori mai mic decât cel plătit de consumator. Plus că la producţie se adaugă şi o serie de importuri făcute de alţi jucători, însă această valoare e mică, românii preferând berea de producţie locală. Află AICI mai multe despre acest subiect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Horoscop 24 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care-și pierde controlul. Va fi foarte greu să-ți revii!
- Efectele prafului saharian asupra sănătății. Beatrice Mahler: Cine trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă
- 5 pași pentru un somn mai bun conform oamenilor de știință
- Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Răsturnare de situație de la Poșta Română
- Pască pufoasă fără aluat
- Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, autoarea unor gafe intolerabile, mută în fața presei. Tace mâlc
- Sephora, gafă majoră. Compania își cere scuze după ce a jignit victimele Fenomenului Pitești / foto în articol
- Bacterie de origine fecală găsită în 2 milioane de sticle de apă ”de fițe”
- Candidatul cu șanse maxime la Capitală, după mutarea PSD - PNL. Ciuvică: Înainte, avea șanse minime
- Cum te autosabotezi fiind negativist. Psiholog: „Aoleu, dacă pățesc ceva? Nu o să fii niciodată fericit!”
- Cozi la spălătorii din cauza prafului saharian. E vreun pericol sau e doar un moft?
- E salvarea dependenților! „Am un comportament pe care vreau să-l elimin, nu pot, așa că optez la această metodă”