Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum au ajuns americanii să-și aleagă președintele ca în România
Ion Iliescu, primit la Casa Albă de George W. Bush în 2003. Foto: White House
În pofida unui sistem electoral diferit, bazat pe numărul de electori din fiecare stat și nu pe votul popular, există o similitudine îngrijorătoare între SUA și România în ceea ce privește alegerea viitorului președinte.
2024 va fi an electoral atât în SUA cât și în România. Ambele state, legate de un parteneriat strategic de netăgăduit, își vor alege viitorul președinte în noiembrie 2024. România va avea un golden year electoral, în contextul celor patru rânduri de alegeri, un an ce va fi crucial, la propriu, inclusiv pentru continuarea predictibilității politicii externe a României, unul din puținele puncte de stabilitate cu care ne putem lăuda.
Fostul ambasador american în România, Excelența Sa Adrian Zuckerman, într-un recent interviu acordat DC News estima că România e cu 15 ani în urma Poloniei iar Revoluția din 1989 nu a fost terminată atunci. Cu greu poate fi contrazis. Dar e și mai dificil să calculăm cu câți ani e România în urma Americii.
Și totuși, la nivel politic electoral pare că nu noi am recuperat, ci SUA au regresat.
Azi SUA sunt divizate, iar România încearcă să se cicatrizeze după războiul româno-român din perioada lui Traian Băsescu. Americanii aduc tot mai des în dezbaterea electorală - cu argumente valide sau nu nici nu contează, tema e pe tapet - independența justiției, separarea puterilor în stat și implicarea justiției în procesul electoral. Vă sună cunoscut?
Din 2016 încoace americanii votează ca românii. Un vot anti care trădează o criză majoră de leadership peste ocean.
În 2016 republicanul Donald Trump a învins-o la numărul de electori pe Hillary Clinton, deși pierdea votul popular, în pofida tuturor sondajelor. A fost un vot anti establishment, a ceea ce s-a numit deep state, a clasei politice americane în general. Trump a câștigat tocmai pentru că a venit din afara sferei politice.
Alegerile prezidențiale din 2020 au adus cel mai anti vot din istoria Americii. Un scrutin istoric în contextul în care atât Donald Trump, cât și actualul președinte Joe Biden au devenit prezidențiabilii cu cel mai mare număr de voturi din istoria SUA. După un mandat prezidențial controversat și exotic, temperat însă de establishmentul american dar îngenuncheat de pandemie, aventura lui Donald Trump la Casa Albă s-a încheiat violent, punctul culminant fiind 6 ianuarie 2021. În fond Joe Biden portretiza poate și mai clar decât Hillary Clinton establishmentul american aflat în criză politică și acuzat la nivelul societății de acte de corupție. Nu Biden a câștigat alegerile, ci Trump le-a pierdut datorită/din cauza unui vot anti-Trump.
În ciuda deciziilor din statele Colorado și Maine care au blocat candidatura lui Donald Trump la alegerile primare republicane de anul viitor, invocând Amendamentul 14 al Constituției, amendament interpretabil diferit în cele 50 de state ale Americii, Curtea Supremă va avea ultimul cuvânt, iar șansele ca Donald Trump să recâștige alegerile primare republicane sunt încă foarte mari. Se preconizează astfel în 2024 o revanșă Biden vs. Trump care se va cristaliza electoral pe tema pericolului pe care îl reprezintă Donald Trump pentru democrația americană și, bineînțeles, un nou vot anti.
Un cerc vicios în care America a intrat și care trădează o criză profundă de lidearship la nivelul politicii americane. În fond, o reeditare Biden vs. Trump e imaginea clară a acestei crize acute de lidership.
Un cerc vicios în care se află însă și România din 1996 încoace. Emil Constantinescu (vs. Ion Iliescu, 1996), Ion Iliescu (vs. Vadim Tudor, 2000), Traian Băsescu (vs. Adrian Năstase, 2004 și Mircea Geoană, 2009), Klaus Iohannis (vs. Victor Ponta, 2014 și Viorica Dăncilă, 2019). Toate au fost voturi anti, nu voturi pro câștigător. În 2024 nu puțini se visează într-un tur secund cu George Simion, bazându-se pe aceeași strategie a votului anti.
Ține însă de cultura electorală și nivelul clasei politice de a ieși din acest cerc vicios. Iar SUA au mai multe șanse să o facă.
Paradoxal e că atât Democrații lui Joe Biden, cât și republicanii lui Donald Trump ar beneficia mult mai mult dacă s-ar îndrepta spre alte nominalizări. Probabil orice lider democrat, în ciuda crizei din sânul partidului l-ar învinge în 2024 pe Donald Trump. Cum mai mult ca sigur la republicani Ron DeSantis și mai ales Nikki Haley ar avea șanse mult mai mari să-l învingă pe Joe Biden, dar infime să-l învingă pe Donald Trump în primarele republicane.
Un cerc vicios din care e atât de greu să ieși și din care ai ocazia să o faci doar odată la patru sau cinci ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
