Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum ar fi fost afectate creierele tinerilor de pandemie - studiu
Foto cu rol ilustrativ: Freepik
Află în articol la ce concluzii a ajuns un studiu care a vizat creierele tinerilor.
Efectele pandemiei asupra adolescenților au fost profunde - numeroase studii au documentat rapoarte privind probleme legate de sănătatea lor mintală, viața socială și multe altele.
Acum, un nou studiu sugerează că aceste fenomene au determinat îmbătrânirea creierului unor adolescenți mult mai rapid decât ar fi fost normal - în medie, cu 4,2 ani mai repede la fete și cu 1,4 ani mai repede la băieți, conform studiului publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Fiind primul care aduce detalii cu privire la diferențele de îmbătrânire în funcție de gen, studiul se adaugă corpului de cunoștințe existent, furnizat de două studii anterioare privind pandemia de Covid-19 și îmbătrânirea accelerată a creierului în rândul adolescenților.
„Descoperirile sunt un semnal de alarmă important cu privire la fragilitatea creierului adolescenților. Adolescenții au nevoie de sprijinul nostru acum mai mult ca niciodată”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Patricia K. Kuhl, codirector al Institutului pentru învățare și științele creierului de la Universitatea din Washington din Seattle.
O dezvoltare socio-emoțională semnificativă are loc în timpul adolescenței, împreună cu modificări substanțiale ale structurii și funcției creierului. Grosimea cortexului cerebral atinge în mod natural vârful în timpul copilăriei, scade constant în timpul adolescenței și continuă să scadă de-a lungul vieții, au scris autorii.
Au fost utilizate RMN-uri în studiu
Cercetătorii au intenționat inițial să urmărească în timp dezvoltarea obișnuită a creierului adolescenților, începând cu RMN-urile pe care autorii le-au efectuat pe creierul participanților în 2018. Ei au planificat să îi urmărească pentru o altă scanare în 2020.
Pandemia a întârziat al doilea RMN cu trei până la patru ani - când cei 130 de participanți stabiliți în statul Washington aveau vârste cuprinse între 12 și 20 de ani. Autorii au exclus adolescenții care fuseseră diagnosticați cu o tulburare de dezvoltare sau psihiatrică, sau care luau medicamente psihotrope.
Echipa a utilizat datele RMN-urilor de dinainte de pandemie pentru a crea un „model normativ” al modului în care 68 de regiuni ale creierului s-ar putea dezvolta în timpul adolescenței tipice, cu care ar putea compara datele RMN-urilor de după pandemie pentru a vedea dacă acestea deviază de la așteptări. Acest model normativ este similar graficelor normative de creștere utilizate în cabinetele de pediatrie pentru a urmări înălțimea și greutatea copiilor mici, au spus autorii. De asemenea, a fost utilizat de alți cercetători pentru a studia efectele unor circumstanțe sau condiții precum dezavantajul socioeconomic, autismul, depresia, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție sau stresul traumatic.
Studiul a evidențiat o subțiere corticală accelerată în creierele adolescenților în perioada post-pandemică - apărută în 30 de regiuni ale creierului din ambele emisfere și din toți lobii în cazul fetelor și în doar două regiuni în cazul băieților. Prevalența subțierii s-a ridicat la 43% și 6% din regiunile cerebrale studiate pentru fete și, respectiv, băieți.
Studiul „nu este o revelație majoră, după cum recunosc autorii, dar contribuie la cunoștințele noastre despre acest subiect”, a declarat dr. Max Wiznitzer, profesor de pediatrie și neurologie la Case Western Reserve University School of Medicine. Wiznitzer nu a fost implicat în cercetare.
Cum influențează adversitatea creierul
Studiul are câteva limitări importante, inclusiv faptul că autoarea principală Kuhl a contribuit cu studiul la revistă, ceea ce înseamnă că ea a fost, de asemenea, editor al studiului și a putut alege, cu restricții, cine l-a revizuit.
Și din moment ce toată lumea a fost afectată de pandemie, autorii nu au avut un grup de control, motiv pentru care au trebuit să utilizeze modelarea normativă pentru a aproxima care ar fi fost controalele normale, a spus Wiznitzer - „care nu este la fel de bun ca și controalele adevărate, dar probabil cel mai bun lucru pe care îl pot face”.
Autorii nu au avut, de asemenea, date despre locurile de muncă ale familiilor participanților, securitatea financiară sau alimentară sau despre exercițiile fizice, somnul sau obiceiurile alimentare ale participanților, au spus ei. De asemenea, nu se știe dacă participanții care au avut, eventual, Covid-19 ar fi putut contribui la rezultate.
„Studiul lor este bun, dar chiar și așa, probabil că nu are un eșantion suficient de mare pentru a spune că diferența de gen în îmbătrânirea creierului este o constatare fiabilă”, a declarat dr. Ian Gotlib, autorul unui studiu în 2022 pe această temă și director al Laboratorului Stanford Neurodevelopment, Affect, and Psychopathology de la Universitatea Stanford.
Cu toate acestea, „după ce am citit această lucrare, am examinat diferențele de gen în datele pe care le-am folosit în studiul nostru - aceeași direcție a diferențelor de gen ca cea raportată de autori, dar nu semnificativă statistic cu eșantionul nostru ușor mai mic”, a adăugat Gotlib, care nu a fost implicat în studiu.
Conform studiului, regiunile cu cea mai mare accelerare a subțierii în rândul fetelor au fost legate de funcțiile cognitive sociale, cum ar fi recunoașterea și procesarea fețelor și expresiilor, procesarea experiențelor sociale și emoționale, capacitatea de a avea empatie și compasiune și înțelegerea limbajului. Regiunile afectate în creierul băieților sunt implicate în procesarea obiectelor din câmpul vizual, precum și a fețelor.
Pe baza cercetărilor anterioare, autorii cred că rezultatele se pot datora unui fenomen cunoscut sub numele de „ipoteza accelerării stresului”. Această ipoteză presupune că, într-un mediu cu un nivel ridicat de stres, dezvoltarea se poate îndrepta spre maturizarea mai timpurie pentru a proteja circuitele emoționale ale creierului și regiunile implicate în învățare și memorie - reducând astfel efectele negative ale adversității asupra dezvoltării structurale.
Efecte diferite ale factorilor de stres
Au fost raportate, de asemenea, corelații între nivelurile de cortizol din salivă și grosimea corticală din lobul frontal în rândul adulților umani. Diferențele de gen ar putea fi datorate efectelor diferite ale factorilor de stres asupra băieților față de fete, în funcție de ceea ce este important pentru fiecare, au spus autorii.
Un alt factor pe care cercetătorii nu îl cunosc încă este dacă aceste efecte asupra creierului sunt permanente, a spus Kuhl.
„Creierul nu se recuperează și nu devine mai gros, știm asta, dar o măsură a faptului dacă adolescenții arată recuperare după ce pandemia s-a terminat și normalitatea socială a revenit complet, este dacă creierul lor se subțiază mai lent. Dacă acesta ar fi cazul, am putea spune că creierul adolescenților a arătat o anumită recuperare. Acesta este un studiu pe care îl putem realiza în viitor”, a adăugat Kuhl.
Asigurarea că tinerii sunt sprijiniți în ceea ce privește sănătatea lor mintală este esențială, a spus Gotlib. Încurajați petrecerea timpului de calitate în persoană, limitați utilizarea rețelelor sociale și urmăriți schimbările comportamentale care reflectă o schimbare în sănătatea mintală sau starea de spirit, astfel încât să puteți interveni cât mai devreme posibil, a spus Wiznitzer.
Este important să recunoaștem că, deși „pandemia s-a încheiat în mare parte”, efectele sale rămân, a spus Gotlib.
„O revenire totală la 'normal' poate să nu aibă loc niciodată. Toate acestea ne reamintesc de fragilitatea umană și de importanța investițiilor în știința prevenirii și pregătirii pentru următoarea (inevitabilă) pandemie”, a precizat Kuhl prin e-mail, conform CNN.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
