Prima alertă nucleară în România. Sărbătoarea de 1 Mai, anulată. Importurile, interzise
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: DCNews Team
WhatsApp
S-au împlinit treizeci de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl în 26 aprilie. Senatorul Marius Marinescu a vorbit, pentru dcnews.ro, despre cum s-a simțit atunci în România tragedia, cum a afectat oamenii și ce măsuri a luat Elena Ceaușescu. El a dezvăluit și cum era protejat Nicolae Ceaușescu de Securitate. 

"Elena Ceaușescu, prim-viceprim-ministru al Consiliului de miniștri și chimist de renume mondial, începând cu data de 27 aprilie 1986, a condus o Comisie de evaluare a catastrofei de la Cernobîl. Comisia a adoptat un plan de măsuri pentru a proteja oamenii și animalele de radiațiile nucleare. Măsurile constau în: 

- Populația trebuia să nu iasă în aer liber decât dacă era neapărat nevoie și să aibă capul acoperit; 

- Să consume numai apă de la rețeaua publică sau din fântâni acoperite; 

- Să spele fructele și legumele înainte de consum; 

- Să nu consume lapte dacă animalele consumaseră iarbă verde; 

- Să nu folosească apa din râuri și lacuri nici pentru animale; 

- Ministerul Sănătății să pună la dispoziție pastile de iod pentru animale;

- Trenurile estivale care plecau pe litoral să fie limitate; 

- Festivitățile de 1 mai să se organizeze la Sala Palatului Republicii, nu în Piața Aviatorilor, așa cum se obișnuia, în aer liber; 

- S-au interzis importurile din Ucraina și Belarus, iar cele din URSS erau permise numai cu certificat de radioactivitate", a dezvăluit pentru dcnews.ro Marius Marinescu. 

(w670)

Senatorul a adăugat că "toate aceste măsuri au fost luate deoarece norul radioactiv a pătruns și în România cam la 6-7 zile de la catastrofă. Norul a afectat mai mult Moldova și litoralul românesc. Referitor la măsurile impuse de coana Leana, circula și un banc în rândul activiștilor și securiștilor și anume: Folosiți medicamentul 'Amin-Amin', adică fără scăpare. Nicolae Ceaușescu a minimalizat catastrofa nucleară pentru a nu crea panică în rândul populației, mai ales că aveam și noi Cernobîlul nostru la Cernavodă. Ceaușescu era protejat de aghiotanții săi care verificau gradul de iradiere al fiecărei încăperi. El era informat foarte bine despre situația de la Cernobîl și de generalul Mihai Chițac, comandantul trupelor chimice, care s-a deplasat la fața locului împreună cu toți specialiștii țărilor care au semnat Tratatul de la Varșovia. Aceștia au analizat efectul exploziei nucleare, constatând că urmările au fost de zece ori mai puternice decât cele ale bombelor atomice, lansate de americani pe 6 august 1945 la Hiroshima și Nagasaki. Numai agenția de presă Agerpres a dat câteva informații despre ceea ce se întâmplase la Cernobîl. Consecințele catastrofei se simt și astăzi: cancer al sângelui, al oaselor, la plămâni și malformații. O parte din informații le-am obținut de la domnul general Adrian Eugen Cristea, șeful Securității lui Nicolae Ceaușescu, de la domnul general Atanasie Stănculescu, fost adjunct al ministrului Apărării Naționale și de la regretatul Ștefan Andrei, fost ministru de Externe". 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel