Cum a fost distrusă Mamaia, perla românească de la Marea Neagră. Vergil Chițac ar trebui să se ducă la Radu Mazăre să-l învețe ce să facă / video
E jale la mare!
O spune chiar Cozmin Gușă care a spus că a fost la Mamaia și Neptun și stațiunile sunt goale.
„Mamaia și Neptun sunt goale. De exemplu, când am fost eu, la orele amiezii, când ar fi trebuit să fie mulți turiști, vedeai câte un cuplu din 50 în 50 de metri, iar între ei, vedeai câini vagabonzi. Iar în Mamaia, unde am văzut și plajele, era gol tot - de la cazino și până la Caelia. Plajele acelea uriașe erau goale”, a zis Cozmin Gușă la emisiunea „Deferiți mass-media”.
Jurnalistul Val Vâlcu a intervenit: „Eu-l sfătuiesc pe domnul primar Vergil Chițac să se ducă la vorbitor la Radu Mazăre să-l întrebe cum să facă. Este evident nu că nu știe ce să facă, ci face exact pe dos din ce ar trebui făcut. Să ridici prețul la părcări sau la cazare... Pe vremea lui Mazăre nu îți lua 100 lei pe zi pentru parcare”.
„Eu cred că s-a ajuns ca Mamaia să fie goală și din cauza lărgirii plajelor. N-o ceruse nimeni, nu era cazul acolo de eroziune. Cred că oamenii au fost anul trecut și au văzut cum este și acum nu s-au mai dus. Este aberant. Au distrus o stațiune, perla românească de la Marea Neagră”, a zis și Bogdan Chirieac în cadrul emisiunii „Deferiți mass-media” de la DC News și DC News TV.
Vezi răspunsul integral de la minutul 11:
VEZI ȘI: Triunghiul mistic din Dobrogea, loc „binecuvântat“ al României: cei mai vechi sfinți ai țării și icoana care se curăță singură / video
Trei mănăstiri din nordul Dobrogei formează un așa-zis triunghi mistic, care atrage mii de credincioși prin încărcătura spirituală a locului și prin peisajele de poveste care îi poartă pe pelerini într-o atmosferă a satului tradițional dobrogean de acum 50-60 de ani. Scriitorul Dan Ciachir a explicat particularitățile celor trei lăcașuri de cult prin prisma a ceea ce a însemnat Dobrogea pentru creștinarea poporului român.
Scriitorul și publicistul Dan Ciachir a vorbit despre particularitățile celor trei mănăstiri din nordul Dobrogei, care formează așa numitul triunghi mistic, și care atrag numeroși pelerini în fiecare an:
„Această definire a triunghiului mistic din Dobrogea, cu vârfurile în mănăstirile Cocoș, Celic Dere și Saon, aparține unui mare teolog român, profesorul Ion Ghe. Coman, care a fost și colaborator al lui Mircea Eliade între cele două războaie mondiale.
La noi, două elemente au intrat în Dobrogea, creștinismul și monahismul. În această Sciție Mică, pe unde au trecut și Sfântul Apostol Andrei, și Sfântul Apostol Filip, avem și cele mai vechi moaște, la Niculițel, care au ieșit la suprafață la niște inundații din 1971. Regimul s-a speriat de ele, dar Arhiepiscopia Dunării de Jos a putut să le pună la adăpost de degradare. De asemenea, în urmă cu aproximativ 20 de ani au fost descoperite moaștele sfinților Epictet și Astion, care sunt cele mai vechi de pe teritoriul țării noastre“, a explicat Dan Ciachir.
Cele trei mănăstiri au fost întemeiate în perioada în care Dobrogea era administrată de Imperiul Otoman
„Dobrogea a fost pământ românesc până în anul 1417, penultimul an al domniei lui Mircea cel Bătrân, dar toate aceste mănăstiri au fost întemeiate înainte de 1850, când Dobrogea încă era sub stăpânire și administrație turcească (n.r. Imperiul Otoman). Au existat trei călugări, Visarion, Gheronie și Isaia, care au întemeiat Mănăstirea Cocoș. Totodată, Celic Dere, care inițial a fost mănăstire de călugări, în partea a doua a secolului al XIX-lea a fost transformată în mănăstire de maici, călugării ducându-se la Saon.
Mănăstirea Celic Dere a fost peste 100 de ani o mănăstire de sine. Mănăstirile sunt de două feluri, de sine și de obște. Cele de călugări cam toate sunt de obște, dar mănăstiri precum Celic Dere sau Agapia și Văratec, cu aproximativ 500 de maici, sunt mănăstiri de obște. La Celic Dere este moara de vânt, adusă în 1953, care a fost consacrată de marele nostru fotograf de artă Ion Miclea.
Mănăstirea Soan a fost pictată de un călugăr erudit și care a făcut multă închisoare, părintele Sofian Boghiu, și a fost redusă în timpul regimului comunist la statutul de schit, redevenind apoi mănăstire.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX a început proiectarea și construirea celor două frumoase biserici de la Mănăstirea Cocoș și de la Celic Dere“, a spus scriitorul. Vezi aici continuarea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News