Aflați în țările adoptive, aceștia tind să adopte cultura și tradițiile locale, din dorința de integrare. Provocarea și mai mare este de a reuși să transfere elemente de identitate românească spre generațiile tinere, către copiii care locuiesc și ei cu părinții lor în străinătate.

Educația este una dintre modalitățile de transfer al elementelor de cultură și identitate din generație în generație. Cunoașterea limbii române poate ajuta de asemenea la conservarea identitară, având acces nemijlocit la elementele culturale cum ar fi literatura.

Românii își doresc pentru copiii lor un echilibru între conservarea identității naționale și integrarea în cultura țării adopție

În luna iunie, pe site-ul stiridiaspora.ro au fost lansate o serie de întrebări pentru a afla percepția generală a românilor vis-a-vis de aceste subiecte. Concluzia generală în urma analizei răspunsurilor este aceea că ar trebui să existe un echilibru între dorința de conservare a identității naționale și integrarea în cultura țării de adopție.  Copiii românilor plecați în străinătate ar trebui să aibă contact cu elemente de cultură și identitate românească, dar în același timp ar trebui să învețe cultura țării în care se află. 

În acest spirit ar trebui să privim răspunsurile la întrebarea dacă ar trebui să existe o platformă online de învățare a limbii și a culturii românești, unde doar 52.8% dintre respondenți au spus că ar fi utilă o astfel de platformă pentru copiii românilor plecați în străinătate. 

Programa după care studiază copiii românilor plecați în străinătate ar trebui să fie cea a țării de reședință, indiferent de limba în care învață acești copii

Deși ar fi de acord să își trimită copiii la școli cu predare în limba română (53%), românii ar prefera ca programa școlară după care studiază copiii să fie cea a țării de reședință mai degrabă decât cea din România (75% vs. 25%). Totuși, școala la care învață acești copii ar trebui să includă și elemente de cultură românească, în opinia a 65% dintre respondenți. Este soluția pe care au adoptat-o de exemplu școlile internaționale din Bruxelles, unde sunt foarte mulți funcționari din toate statele Uniunii Europene și trebuia găsit un optim pentru copiii acestora între a-și păstra identitatea națională și a se integra în noua comunitate. 

De altfel, doar 53% dintre respondenți declară că și-ar înscrie copilul la o școală românească, dacă ar locui în ală țară. Cam tot atâția români și-ar dori să existe școli românești în străinătate. Întrebați dacă ar trebui să existe școli românești în diaspora, doar 55.3% dintre respondenți spun că da. Numărul destul de mare al celor care consideră că nu ar trebui să existe astfel de școli (44.7%) se justifică probabil prin faptul că se gândesc că acești copii ar trebi să se integreze în comunitățile adoptive și nu să se enclavizeze. 

Dacă ar locui în diaspora, puțin peste jumătate dintre români și-ar trimite copiii în tabere de vară în România

Lucrurile nu sunt cu mult diferite nici atunci când vine vorba despre educația informală. Dacă ar locui în diaspora, 56.6% dintre respondenți și-ar lăsa copilul într-o tabără de vară în România pentru a explora cultura și tradițiile, și doar 41% ar participa la evenimente în cadrul cărora să împărtășească tradiții și obiceiuri românești în familie. 

Cât de mult își doresc românii plecați ca statul român să intervină pentru a asigura păstrarea identității românești

Având în vedere aceste percepții, este greu de apreciat gradul în care românii plecați în străinătate își doresc să păstreze legătura identitară cu România și să o transmită tinerei generații. Cercetări mai amănunțite ar putea să surprindă mai bine aceste atitudini precum și nevoia unei implicări mai intense din partea statului român sau contrariul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News