Nimeni nu va greşi vreodată dacă va face din cultura Cucuteni un brand cultural naţional, a spus Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Naţional Muzeal Moldova. 

'Este important să investim în valorile noastre, atât cele umane, cât şi cele istorice. Iată, nimeni nu va greşi vreodată dacă va face din cultura Cucuteni un brand cultural naţional. Sunt câţiva oameni în jurul meu care încearcă de câţiva ani de zile să realizeze acest lucru. Trebuie să ne unim însă mai mult forţele, trebuie mai multă sinergie şi trebuie, în primul rând, voinţă politică. Cred că este cu mult mai potrivit ca un simbol cucutenian să fie un brand cultural naţional, decât o frunză care seamănă izbitor de mult cu frunza de palmier sau, cum se vorbeşte în ultima vreme, o oaie. Cred că să vorbim despre Cucuteni ar fi mai potrivit să arătăm lumii întregi', a spus Lăcrămioara Stratulat.

La vernisajul expoziţiei, deschisă la Palatul Culturii din Iaşi până pe 17 decembrie, a fost prezent şi primarul Iaşiului, Mihai Chirica. Acesta, la rândul său, a subliniat importanţa uneia dintre cele mai vechi civilizaţii descoperite pe teritoriul României, civilizaţia Cucuteni. 'Sunt mândru că sunt român, sunt mândru că această cultură şi civilizaţie poartă numele unei localităţi din judeţul Iaşi, sunt mândru că m-am născut într-un teritoriu unde s-a clădit cea mai veche civilizaţie europeană. (...) De aceea am spus că această expoziţie trebuie să rămână deschisă marelui public pentru o mare perioadă de timp. Avem din ce ne trage seva. Avem rădăcini puternice, poate cele mai vechi şi mai puternice de pe acest continent, motiv pentru care trebuie să avem şi dragoste pentru a promova această cultură şi civilizaţie. (...) Prin urmare, cred că ar trebui să punem umărul ca împreună să facem din această cultură un brand de ţară, un adevărat brand de ţară care trebuie promovat şi arătat lumii întregi că echipa Europa este o echipă puternică, ce se poate reconstrui, reface şi reclădi pentru a merge împreună foarte mult timp de acum încolo', a declarat Mihai Chirica.

Comunitățile Cucuteni ocupau România, Republica Moldova și Ucraina

Cu mii de ani în urmă, comunităţile cucuteniene ocupau un spaţiu imens, de aproximativ 350.000 kilometri, ce se întindea din sud-estul Transilvaniei, peste Carpaţii Orientali, până la Nipru, cuprinzând vaste teritorii din România, Republica Moldova şi Ucraina. Descoperită acum peste 130 de ani, în satul al cărui nume a devenit reprezentativ pentru întreg universul cucutenian, cu toate manifestările sale, această strălucită civilizaţie nu a încetat să suscite interesul arheologilor şi al istoricilor de artă din întreaga lume, în încercarea lor de a înţelege mecanismele ce au permis acestei populaţii să atingă, în mileniile V-III î.Hr., un nivel atât de înalt de dezvoltare. Spectaculoasa ceramică pictată, caracterizată prin exuberanţa motivelor spiralice, dar şi prin varietatea, simetria şi complexitatea compoziţiilor, zecile de mii de figurine de lut ars, dezvăluind efervescenţa unei vieţi spirituale ieşite din comun, sanctuarele şi altarele, care apar în fiecare aşezare scoasă la lumină, locuinţele spaţioase, cu platforme masive de lut, care ridică şi astăzi numeroase nedumeriri în legătură cu etapele de construcţie şi cu utilitatea diferitelor elemente componente, toate acestea nu doar denotă implicarea unor meşteri specializaţi - adevăraţi artişti care şi-au transmis tainele picturii de-a lungul mai multor generaţii, permiţându-şi totuşi să inoveze fără încetare -, ci impun străvechiul complex cultural Cucuteni-Tripolie drept una dintre civilizaţiile cele mai fascinante ale Europei preistorice. Evoluţia acestor comunităţi eneolitice încă ascunde multe necunoscute, care îşi aşteaptă dezlegarea. Parte dintre ele sunt prezentate acum la Palatul Culturii din Iaşi, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News