Urmărește emisiunea live
Cui i-e frică de idei? Proiectul România 2030 capătă voci şi vizibilitate
Autor: Ion Voicu | Publicat pe: 25 noi 2022, 09:26
WhatsApp
Când 100 de experţi din varii domenii, români din ţară şi din diaspora,  se adună în acelaşi proiect, preocupaţi de viitorul României, publicul primeşte două semnale contradictorii: unul de alarmă, de dezastru iminent, celălalt de speranţă că mai sunt oameni preocupaţi şi de altceva de politică în sensul vulgar al cuvântului, de retorică găunoasă în schimbul unor avantaje de gaşcă.

Cei 100 pentru România, nu fac politică. Construiesc soluţii, Vorbesc despre idei – iată ceva ce în România Educată a politrucilor (care nu văd mai departe decât de la un scrutin electoral la altul) sună profund neliniştitor.

Cei 100 şi-au dat mâna în Proiectul România 2030, având parteneri prestigioşi din ţară, din Uniunea Europeană şi Statele Unite: Fundaţia Friedrich Ebert, The Foundation for European Progressive Studies, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Atlantic Council, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara. Dacă toţi partenerii ar trebui să fie definiţi în numai trei cuvinte, acestea sunt Viitor, Inovaţie, Speranţă. 

Platforma lui Geoană, aşa au catalogat Proiectul România 2030, pentru propriul confort intelectual, personaje care văd ţara ca pe o urnă de vot şi pe români nişte cifre în propriile lor sondaje cosmetizate. Platforma lui Geoană, doar fiindcă şi cei 100 din RO2030, şi românul cu cea mai importantă funcţie internaţională, folosesc aceleaşi sintagme: noul contract social, noua arhitectură a oportunităţilor, ascensor social, inovaţie, co-design, rezilienţă, transformare. Dar aceste sintagme aparţin marilor dezbateri care se desfăşoară astăzi în lume, dezbateri pe care publicul din ţară nu le poate auzi, asurzit de tromboanele propagandelor de la Bucureşti. Aceste sintagme sunt folosite de toţi cei care în momentul crucial prin care trece omenirea şi caută, pentru naţiunile lor,  modalităţi de ieşire din crizele care zguduie lumea.  

Atât proiecţiile lui Mircea Geoană cât şi misiunea pe care şi-au asumat-o cei 100 de experţi, conţin în miezul lor năzuinţa tuturor românilor care îşi respect identitatea şi îşi caută locul în lume: evadarea României de la periferia Europei printr-un salt de dezvoltare şi participarea românilor ca parteneri egali la dialogul global:

“Proiectul România 2030 își propune să reunească oamenii și ideile care pot contribui la Saltul Istoric al României. Bazat pe soluții și acțiuni concrete și nu pe lozinci sau populisme ieftine, proiectul își propune să inspire elitelor politice, economice, academice și culturale din țară, din masiva diasporă românească și din mediile internaționale curajul de a imagina un alt viitor. Să gândim cu mințile noastre, cu plusurile și minusurile noastre, pe măsura realităților, culturii și valorilor noastre”.

În urmă cu câteva zile, la Cluj-Napoca, cei 100 din Proiectul România 2030, în colaborare cu Fundația Friedrich Ebert (cea mai veche din lume care slujeşte valorile democraţiei sociale), au organizat o conferinţă cu tema “Criza inegalităţilor de dezvoltare - cum transformăm creșterea economică în bunăstare socială”.

O temă de fierbinte actualitate, pe care Mircea Geoană a abordat-o în repetate rânduri, inclusiv în calitatea sa de coordonator al Board-ului de Inovare al NATO. Nu întâmplător a fost invitat să vorbească la Cluj-Napoca. Lansase cu puţin timp în urmă “Paradoxul Românesc”, o analiză lucidă a realităţilor din ţară şi o proiecţie asupra viitorului României, concretizată în schiţa unui Proiect Naţional cu 5 Obiective Strategice, având ca finalitate nu paşi mărunţi, ci un Salt Istoric de Dezvoltare.  

La Cluj, discursul lui Geoană s-a centrat pe nedreptate – “un pumnal în inima națiunii, [care] ne otrăvește prezentul, ne amenință viitorul și ne distruge încrederea. Care ne oprește să ne atingem potențialul, care face ca tinerii să plece pe capete din țară și îi condamnă pe cei vârstnici să moară cu zile”. Nedreptatea şi “expresia sa cea mai brutală” – sărăcia.

Membrii Proiectului România 2030, de convingeri politice diferite, Mircea Geoană, având probate convingeri social-democrate, au o ideologie comună: Ideologia Îndrăznelii, la care tot mai mulţi români dezamăgiţi vor adera pe măsură ce vor fi convinşi că există speranţă şi că speranţa poartăşi numele lor.

Nu despre politică e vorba, ci despre politici naţionale, construite în contextual înţelegerii lumii în care trăim şi a vitezei ameţitoare a deplasării plăcilor tehntonice ale noii ordini mondiale şi a progresului tehnologic.

“Apetitul meu pentru politica românească este foarte redus”, înţelegând evident prin politica românească declaraţiile cacofonice al decidenţilor politici de la Bucureşti.

Preşedinte laboratorului de soluţii care este Fundaţia Proiectul România 2030, Ioana Mateş, sublinia, în acelaşi context, acelaşi lucru: “Nu e un proiect politic, e un proiect ideatic, un proiect care vrem să se materializeze şi să se concretizeze în soluţii (…), vrem să implicăm toţi actorii sociali tocmai pentru că creşterea economică trebuie să conducă în final la creşterea nivelului de viaţă al fiecărui individ, iar Proiectul România 2030 are ca obiectiv cetăţeanul – cetăţeanul român ca şi cetăţean european”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?