Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cronica Fake news. Ce s-a schimbat, ce a rămas la fel
fake news
Ne plângem astăzi de fake news? Dar ce erau poveștile finanțate de negustorii sași din Brașov despre Vlad Țepeș și răspândite în lumea medievală cu ajutorul cărților?
În 1917, presa bucureșteană controlată de germani publica știrea că Regele Ferdinand a fost luat prizonier de ruși, pentru a descuraja rezistența în zonele ocupate. Ca fie credibilă, se pretindea că "informația" este preluată dintr-un ziar finlandez.
În 1938, când se găsea un radio în fiecare apartament din New York, dramatizarea lui Orson Wells, Războiul lumilor, declanșează panica, scoțând mii de oameni în stradă.
În 1989, când televiziunea era regina manipulării, lumea privea o Revoluție în direct.
În 2016, se dă vina pe rețelele de socializare pentru Brexit.
Ni se pare că fenomenul fake news e ceva de ultimă oră, dar de fapt se schimbă doar canalul de comunicare, mecanismele psihologice activate sunt aceleași. Normal: creierul uman nu s-a modificat prea mult în ultimii 10.000 de ani.
Ca urmare, și soluția este aceeași. Controlul Internetului, așa cum propun cei care vor să apere democrația de iliberalism? Block-ul practicat în bulele din spațiul Facebook?
Anchetele procurorilor independenți? Să fim serioși! A încercat și Ceaușescu să controleze natalitatea și am văzut ce a ieșit. Soluția este educația. Alfabetizarea media trebuie începută la fel ca educația pentru sănătate, în clasele primare. Din păcate, în cazul planingului familial, exista o presiune la care, cu mare întârziere, autoritățile din Educație au răspuns. Suntem în plin război fake news, se folosesc manipulările, în timp ce se invocă lupta cu acestea. Educația pentru media ar crește o generație Flower Power, care să se opună războiului nuclear din media. Pentru moment, lumea dă click pe "Vezi nucleara împotriva lui...".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
