Argumentând că Ordonanța 119 nu este una benefică furnizorilor, iar pe termen lung, nici utilizatorilor, Dumitru Costin a vorbit despre amendamentele care ar putea fi aduse în măsurile luate pentru criza energiei, astfel încât efectele sale să fie benefice tuturor părților. 

”Vine Comisia (Europeană - n.r.) și zice ”haideți să introducem un plafon marginal pe veniturile producătorilor”, pe care ei îi numesc inframarginali. Adică sunt cei care produc energie, pe producători, pentru că producătorul este cel care a aruncat prețurile în aer”, a spus Dumitru Costin, lider BNS. 

”Dar ce înseamnă inframarginal?”, a întrebat Răzvan Dumitrescu. 

Reacție în lanț: agenții economici și salariații ar putea fi afectați

”Discutăm despre acei producători de energie care au costuri mici pe care și le-au amortizat în timp, costuri mici cu producerea energiei electrice. Și atunci ei spun ”vă recunoaștem!” Și noi avem în România, în momentul de față, mai mulți producători de acest tip, inframarginali, care produc energia cu atât (puțin - n.r.) și o vând cu mai mult - ”că aici e prețul pieței, o vând aici” - și au niște margini uriașe de profit.

Pe de o parte, sunt încurajați de stat, pentru că ei, prin prețurile foarte mari, generează colectare de venituri, accize, TVA, dividende - toate astea se fac venituri la buget, îți umflă produsul intern-brut și atunci poți să stai liniștit, că nu îți afectează datoria publică. Pe ce? Pe un sacrificiu, până la urmă, al mediului economic și al populației, pentru că primii loviți sunt cei din mediul economic. De aici sunt loviți salariații și de aici apar consecințe peste tot”, a mai spus Costin. 

”Am tot întrebat dacă există riscul să rămânem fără curent. Dacă rămânem fără curent, dincolo de afectarea populației, nu îți merge industria. Dacă nu îți merge industria, încep falimente în lanț, încep distorsiuni în lanțurile de aprovizionare și începe să cadă castelul ăsta din cărți de joc. De aceea întreb ce înseamnă sau ce ar însemna o pană de curent. După ce ați menționat scrisoarea traderilor, după ce o să iei în completare acel 10% - 20%, de la mine nu iei nimic. Asta rezultă că, dacă nu poți să iei, este o pană de curent”, a punctat Dumitrescu. 

”Asta înseamnă că vor trebui să fie luate decizii la nivel național privitoare la oprirea unor consumatori. Probabil că nu vor merge pe consumatorii casnici, ci vor cere unor agenți economici mari consumatori să își închidă activitatea. Dar de aici am consecințe pe locurile de muncă, am alte consecințe de natură economică și macroeconomică”, a explicat Costin. 

Urmărește emisiunea integrală AICI:

Ce măsuri a propus UE în criza energetică și ce face România

”În spațiul public a apărut în mod triumfător faptul că România a adoptat aceleași măsurile de criză propuse de UE înaintea acesteia (apărând voci care spuneau chiar că UE s-a inspirat din România).

O scurtă analiză a acestor măsuri:

Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE

În OUG 119 /2022 nu există, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul ”eficiență”, ”reducerea consumului”, cu atât mai puțin o măsură în acest sens, care să fie cuprinsă în acest OUG. Totuși să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului față de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbește exclusiv de  reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanță mare între cerere și ofertă care determină explozia prețurilor pe piața de energie, prețuri care sunt ulterior preluate și de alte produse  care se tranzacționează pe piața de energie. (UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE). Citește continuarea AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News