Până pe 25 noiembrie, ei vor examina 52 de propuneri care vizează modificarea nivelurilor de protecţie stabilite de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES).

Cea de-a 19 Conferinţă a părţilor CITES (183 de ţări şi Uniunea Europeană) urmează să facă, de asemenea, un bilanţ al luptei împotriva fraudei şi să voteze noi rezoluţii, în special cu privire la riscurile de zoonoză (boală transmisă de la animale la om) legate de trafic, un subiect devenit major odată cu pandemia de COVID-19.

CITES, în vigoare din 1975, stabileşte regulile comerţului internaţional pentru peste 36.000 de specii sălbatice, de la eliberarea de permise (mai mult de un milion de tranzacţii autorizate pe an) până la interzicerea totală.

Organizat o dată la doi sau trei ani, summitul are loc anul acesta în umbra şi sub influenţa altor două conferinţe ONU, şi ele cruciale pentru viitorul fiinţelor de pe planetă: COP27 privind clima, în desfăşurare în Egipt, şi COP15 privind protecţia biodiversităţii, în decembrie la Montreal.

În 2019, la Geneva, CITES a consolidat protecţia girafelor, a interzis achiziţionarea de elefanţi de către grădinile zoologice, a menţinut interdicţia ca Africa de Sud să-şi vândă stocurile de fildeş şi a înscris 18 specii de rechini în Anexa II, cea a speciilor al căror comerţ este strict limitat.

Populația de animale sălbatice din toată lumea a scăzut cu 69% în ultimii 50 de ani

Populațiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești au scăzut cu 69%, în medie, în ultimii 50 de ani.

Potrivit raportului Planeta Vie 2022 al WWF, indicele Planeta Vie (LPI), furnizat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), arată că în regiunea tropicală abundența medie a populațiilor monitorizate scade într-un ritm alert. Îngrijorarea este cu atât mai mare, deoarece aceasta este regiunea cu cea mai bogată biodiversitate din lume.

Datele LPI arată că între 1970 și 2018 abundența medie a populațiilor de specii monitorizate din America Latină și regiunea Caraibe a scăzut, în medie, cu 94%.

Anul acesta, experții au lucrat cu cea mai extinsă bază de date din istoria raportului, cuprinzând aproximativ 32.000 de populații din 5.230 de specii, pentru a calcula Indicele Planeta Vie, indice care se referă la abundența medie a populațiilor monitorizate pe parcursul a 48 de ani.

„Raportul Planeta Vie 2022 arată că ne confruntăm cu o urgență majoră reprezentată de schimbările climatice cauzate de om și de pierderea accelerată a biodiversității. Acestea amenință bunăstarea generațiilor actuale și viitoare.

WWF este extrem de îngrijorat de aceste noi date care arată o scădere devastatoare a populațiilor de animale sălbatice, în special în regiunile tropicale, care găzduiesc unele dintre cele mai diverse peisaje din lume”, a declarat Marco Lambertini, director general WWF Internațional.

În aproximativ 50 de ani, abundența populațiilor speciilor de apă dulce monitorizate s-a micșorat, în medie, cu 83%, marcând cea mai dramatică scădere a oricărui grup de specii.

Pierderea habitatelor și blocarea rutelor de migrație sunt printre principalele cauze cu un impact direct asupra speciilor de pești migratori.

Una dintre populațiile monitorizate în LPI este cea a delfinilor roz de râu din Amazon, care a înregistrat o scădere cu 65%, din anul 1994 până în 2016, în Rezervația de Dezvoltare Durabilă Mamirauá din statul brazilian Amazonas.

Un alt exemplu este gorila estică de câmpie, a cărei populație a înregistrat un declin de aproximativ 80% în Parcul Național Kahuzi-Biega din Congo, între 1994 și 2019.

La fel și populația de leu de mare australian a scăzut cu 64% între 1977 și 2019.

„Încă ne bucurăm de biodiversitate în România, suntem una din puținele țări din Europa care are încă păduri virgine și faună sălbatică, însă presiunile sunt din ce în ce mai mari, cum ar fi dezvoltarea nesustenabilă a infrastructurii de transport și energie, poluare, tăieri ilegale.

Dacă protejăm natura și facem eforturi să o refacem acolo unde s-a pierdut, vom putea asigura viitorul nostru și al generațiilor următoare, vom putea păstra ceea ce natura ne oferă cu generozitate: aer, apă, sol, toate resursele curate de care avem nevoie și, în plus, reziliența la schimbările climatice”, a spus Orieta Hulea, director general WWF România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News