„Eu am tot spus și am și scris asta, cine nu este insultat, calomniat, jignit, porcăit și așa mai departe, cel puțin, dacă este critic literar și nu se întâmplă puțin din toate astea, criticul literar trebuie să fie foarte îngrijorat și să-și pună probleme, pentru că rezultă că este irelevant ce face el. Un critic literar care nu stârnește nici una din aceste reacții negative este un critic inert, care nu provoacă nicio undă. Un fluid de antipatie îți arată relevanța și importanța criticului. Toți marii noștri critici de la Maiorescu, Lovinescu, Călinescu, Manolescu, Simion, absolut toți criticii noștri importanți au trecut și trec prin această baie de antipatie publică”, a declarat Daniel Cristea-Enache la emisiunea De Ce Citim. 

Scriitorii în comunism. Câștigau bani, dar nu aveau pe ce să-i cheltuiască

„Nu puteau să facă prea mare lucru cu banii, fiindcă nu prea puteai să cumperi multe în comunism. Nu puteai să-ți cumperi un apartament. Dacă voiai să cumperi o mașină și aveai 70000 de lei strânși, trebuia să aștepți 5 ani până îți venea mașina. Te duceai, dădeai banii la IDMS (Întreprinderea de desfacere a materialelor sportive) și apoi așteptai 5 ani până îți venea mașina cumpărată”, a declarat Daniel Cristea-Enache.

„Într-una din cărțile mele preferate „Ilf și Petrov” celebrul personaj de acolo Ostap Bender care este foarte abil, negociator, păcălește pe multă lume, marele maestru al combinațiilor, așa i se spunea, obține foarte mulți bani, dar fiind în Uniunea Sovietică el nu poate să-i cheltuiască. Și atunci, spre sfârșitul cărții, el încearcă să treacă cu o blană pe sub care ascunde niște bijuterii, niște bani, încearcă să treacă în România. Din Uniunea Sovietică în Regatul României. Și îl prind vameșii, îl ușurează de toate valorile.”, conchis criticul literar.

Cine a fost Bălăiță? Scriitorul care scria greu, dar bine

Întrebat de ce și-a ținut scriitorul George Bălăiță cărțile la sertar, criticul literar Daniel Cristea-Enache a răspuns:

„Nu și le-a ținut la sertar, cu una sau două excepții. El scria mai greu și mai rar. Sunt autori care sunt prolifici, scriu mult, le place să scrie și nu sunt niște stiliști, nu stau foarte mult pe fiecare pagină, așa cum în epoca interbelică era Cezar Petrescu, care scria „industrios”. Scria roman după roman. Ei bine, Bălăiță face parte din cealaltă categorie, a celor perfecționiști, orfevrii, de tipul Flaubert, care stau foarte mult pe fiecare pagină, care își lucrează foarte mult scriitura, niște artizani ai paginii scrise.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News