Potrivit criminologului Vlad Zaha, doar 8 substanțe interzise pot fi detectate de analize, în timp ce piața europeană oferă o varietate de 1200 de droguri. 

Întrebat cum se face tratarea dependenților în România, criminologul a răspuns:

„Voi spune exact ceea ce zice și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, și anume că, din păcate, tratarea dependenților la noi se face aproape exclusiv în spitale de psihiatrie, care nu sunt pregătite în sensul tratării afecțiunilor de acest fel. Și știm foarte bine ce condiții sunt în spitalele de psihiatrie din România. Nici nu mai vorbesc despre centre de post-cură. După tratarea episoadelor de criză, de sevraj, adică după stabilizare, în termeni medicali, pacienții au nevoie de sesiuni de post-cură de foarte lungă durată. Vorbim despre câteva luni de zile, iar perioada se poate extinde și la câțiva ani de zile. 

Nu avem niciun centru din acesta în România, iar centre de dezintoxicare publice, pur și simplu, nu există la momentul acesta. Sunt câteva construite, care nu s-au mai deschis niciodată, din motive absurde, tipic românești, administrative. Nu s-a găsit un cadru operativ pentru ele”.

Problema cu analizele la IML și cu testarea în școli: Doar 8 substanțe ies la teste, în timp ce noi avem 1200 de droguri în Europa

 

„Asta se conectează și cu problema testelor antidrog în școli, dacă ne gândim la faptul că testele antidrog ale poliției pot avea rateuri și în 50% dintre situații, trebuie să mergi la IML cu cel mic. Apoi durează mai mult timp până îți vin rezultatele. Și ce faci dacă afli că, într-adevăr, copilul tău consumă? Asta se întrebase și medicul Costin Militaru, retoric - „Ce faci din punctul ăla? Trebuie să îl duci la tratament, dar n-ai unde. Ok, te duci la tratament în străinătate și te întorci cu el pentru centre de post-cură. Unde îl duci? N-ai unde!”. Și ne zice el apoi, ăsta e aproape un citat: „Vei merge cu cel mic de mână la IML sau la o unitate medicală și o să urle asistenta pe hol - Ăsta e drogatul?”. Iar analizele la IML sunt pe banii tăi, bineînțeles.

Și ce afli după analize? Pentru că oricum poți vorbi cu el direct. Putem întreba copiii ce consumă, pentru că incursiunile sociologice non invazive cu chestionare, de exemplu, administrate la o clasă, pot spune mult mai multe și mai mare acuratețe decât calvarul reprezentat de niște teste extrem de scumpe, despre care ne zice Organizația Mondială a Sănătății, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Infracționalitate, Centrul European de Monitorizare a Dependenților și Toxicomaniei, dar și Academia Americană de Pediatrie, nu doar că nu pot fi recomandate, ci inclusiv că nu funcționează, fie că vorbim despre prevenire, fie că ne referim la efectele adverse destul de mari, însemnând tranziția către substanțe care nu ies la teste. Doar 8 substanțe ies la teste, în timp ce piața oferă 1200 de droguri în Europa”, a mai precizat Vlad Zaha..

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News